23 decembrie 2019

Religii versus știință

Religiile pretind că dețin adevărul deși nu sunt dovezi sau chiar împotriva dovezilor (nu poți arunca o dovadă la gunoi doar pentru că este incomodă ideologiei tale).
Știința pretinde că are doar o imagine corectă a adevărului în funcție de dovezi, adică acea imagine se poate schimba, la o adică, dacă apar noi dovezi care să o contrazică. Repet specificația „doar o imagine” și „dacă apar noi dovezi”.
Dacă știința abdică de la acest principiu se transformă în pseudoștiință, adică tot un fel de religie.
Știința nu se schimbă în funcție de votul unora sau altora ci în funcție de dovezi. Știința nu e democrație, e dictatură. Dictatura dovezii.
În baza științei se construiește tehnologie funcțională.
În baza religiilor se vând scump idei proaste. Religiile apar, se scindează sau dispar în funcție de numărul adepților.
Cu toate acestea religiile sunt dictatoriale în fapte, impunând dogme și distrugând oponenții sau ereticii. Pe când știința, cu toată dictatura dovezii, permite elementara contestație „dacă aceasta este susținută de dovezi”.
Știința este o metodă, cea mai bună metodă ce o avem.
Religiile au într-un final un singur scop, supraviețuirea lor indiferent de costuri.
„Dar chiar nu crezi în nimic?”
„Ba da”, i-am răspuns. „Cred în dovezi. Cred în observație, măsurători și raționament, confirmate de observatori independenți. Voi crede orice, indiferent cât de exagerat și de ridicol, dacă mi se prezintă dovezi. Dar cu cât mai exagerat și mai ridicol e acel ceva, cu atât mai clare și mai substanțiale vor trebui să fie dovezile.” – Isaac Asimov