Un căcat mare atrage muşte multe. Asta se întâmplă şi cu acea Catedrală a Mântuirii Neamului. Cheltuielile exorbitante anunţate de Patriarhie pentru acestă construcţie adună o grămadă de hoitari oportunişti. Unul a picat în vizorul presei - Viorel Hrebenciuc. Acesta a încercat o intervenţie, refuzată se pare: Stenograma Hrebenciuc - Patriarh legată de obținerea unui credit pentru Catedrala Mântuirii Neamului.
La urma urmei Biserica Ortodoxă din România ar trebui să fie o organizaţie cultică independentă de stat, deci cu drept de a decide cum doreşte cheltuirea banilor proprii. Cu sau fără licitaţii, cu sau fără viziune echidistantă asupra economiei naţionale. Dar de ce a încercat Hrabenciuc puterea credinţei cu intervenţionismul comisionat? Pentru că Biserica nu este independentă decât în măsura în care banii săi ar fi din surse independente de stat. Dar nenumărate fonduri din bugetul de stat ce depind de politicieni ajung în buzunarul Patriarhiei, direct sau indirect. Acest lucru le dă, cel puţin teoretic, dreptul de a interveni asupra scopului şi modului în care acestea se cheltuiesc.
De ce a fost refuzat Hrebeciuc de Patriarhul Daniel? Pentru că deja Biserica este mai puternică decât statul. Este în postura oportunistă de a-şi permite să muşte mâna (politicianului) ce a hrănit-o atâţia ani. În numele echidistanţei. Echidistanţa proclamată este doar o jegoasă imagine, nimeni nu are dreptul de a verifica acestă "echidistanţă". La prima vedere (având în vedere diabolizarea clasei politice) acest refuz este de bun augur dar nu este decât un semn, o demonstraţie de forţă. Clasa politică este supusă controlului, politicienii pot fi sau nu votaţi, de exemplu. Instituţii specializate sunt puse pe urmele eventualelor abuzuri (exemplu chiar stenograma cu pricina). Dar Biserica nu este controlabilă. Nici măcar preoţii nu depind de enoriaşi. Să nu uităm câte caterisiri şi câte mutări de preoţi au fost făcute peste capul enoriaşilor. Iar patriarhul este dictatorul, nimeni nu-l poate trage la răspundere.
Banii statului ce ajung în Biserca Ortodoxă din România au şi alte scopuri decât cele "investiţionale". Dictatoraşul Teodosie al Tomisului şi-a serbat onomastica. Din banii cui? Salariu? Profitul Arhiepiscopiei? Că invitaţii (vreo 250 de preoţi şi preotese) n-au plătit nimic. Şi ce jenantă explicaţie - "oficialii de la Arhiepiscopie susţin că a fost doar un prilej de rugăciune în prezenţa Înalt Prea Sfinţiei Sale". Cu muzică lăutărească şi chiuituri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă rog să treceţi un "nume", chiar dacă este fictiv.