18 august 2010

Sexualitate, morală, religie

Fie că acceptaţi sau nu, specia umană (homo sapiens sapiens) este un mamifer ce face parte din ordinul primatelor. Asta înseamnă că instinctele de bază necesare supravieţuirii au fost transmise urmaşilor prin intermediul părinţilor lor. Procesul este următorul: anumite configuraţii genetice ce dezvoltă o fiinţă ce are mai multe şanse de supravieţuire până la maturitatea sexuală este favorizată, deoarece aceasta poate avea urmaşi ce vor avea această configuraţie la rândul lor. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu cei ce au o configuraţie ce nu îi predispune la urmaşi, aceştia de fapt nu vor avea cui să transmită materialul genetic mai departe. Aici un factor hotărâtor îl are instinctul sexual.

De fapt evoluţia speciilor se datorează nu numai selecţiei naturale ci şi selecţiei sexuale. O anumită fiinţă, în general de sex opus, este preferată de către partener în detrimentul alteia, mai "puţin dotată" din punctul acestuia de vedere. Cei "nealeşi" sunt sortiţi dispariţiei, fiind lipsiţi de urmaşi. În toată lumea animală instinctul sexual este de bază şi el "dictează" alegerea partenerului ce îndeplineşte anumite condiţii. De exemplu este preferat un mascul masiv (în cadrul speciei elefanţilor) ce are capacitatea de a apăra turma şi puii de lei sau hiene. Dar nici prea masiv nu este bine, acesta fiind capabil să ucidă femela în timpul actului sexual. În general, la mamifere şi la păsări, masculii sunt fiinţele ce etalează, deoarece ei sunt "cei aleşi" de către femele.

De fapt instinctul sexual funcţionează mult mai adânc decât o pereche de coarne sau o coadă perfectă. Procesele biochimice specifice fiecărui sex sunt menite să semnalizeze nu numai dispoziţia partenerului ci şi calitatea acestuia. Un anumit miros, atingerea unui anumit loc (zonele erogene) sau pigmentarea unei anumite părţi a corpului declanşează cu ajutorul instinctului sexual transformările necesare facilitării împerecherii. Cei ce nu răspund acestor stimuli au mai mici şanse de a transmite mai departe zestrea lor genetică.

Dar ce s-a întâmplat la om... Omul a fost primata căreia i s-a dezvoltat o anumită configurare cu totul şi cu totul specială: conştiinţa. Acest atribut a făcut din specia umană tipul de vieţuitoare aflat în vârful lanţului trofic. Nu există nici o altă fiinţă terestră capabilă să fie desupra sa. Conştiinţa a mai creat ceva: morala. Înţelegând ceea ce se întâmplă omul a structurat într-un mod personal, subiectiv, relaţiile sale cu ceilalţi şi a oamenilor cu celelalte specii. În aceste interpretări omul a trasat valori (bine şi rău, corect şi greşit, frumos şi urât) în funcţie de oportunităţi şi de interese. Sexualitatea nu a rămas pe dinafară.

Pe de altă parte actul sexual, în sine, este mult mai complex la specia umană. Faţă de celelalte mamifere, pe lângă stimulii erotici ce fac să se producă substanţele biochimice necesare, omul mai are nevoie şi de condiţii specifice de mediu socio-cultural. Actul sexual uman este conştient şi deliberat, asumat, înţeles, acceptat. De fapt cea mai erogenă zonă a speciei umane este creierul. Pe de altă parte creierul este şi cel mai greu de stimulat, de transformat. Prejudecăţile ce deja se găsesc acolo trebuie înlăturate sau cel puţin ascunse. Faptul că anumite lucruri au intrat în conştiinţă ca fiind "greşite" sau "imorale" delimitează tipul de contact sexual uman de cel animal.

Din acest motiv un mascul de câine este privit cu condescendenţă când încearcă să copuleze o pernă, dar un mascul uman este imediat blamat. O pereche de câini în copulaţie poate aduce un zâmbet pe faţa unui călugăr dar este pornografie dacă personajele sunt umane sau aduc a oameni. De fapt morala sexuală nu se regăseşte în ceea ce suntem noi ca fiinţe individuale, ci în ceea ce sunt cei din jurul nostru şi care ne judecă. Ei ne dictează ceea ce consideră că este moral în cadrul sexualităţii şi ne impregnează creierul cu aceste informaţii. Iar acest lucru pleacă de la o mai veche, subconştientă şi animalică nevoie: intenţia egoistă de supravieţuire a genelor proprii în detrimentul genelor celorlalţi...

Va urma...
Sexualitate, morală, religie II
Sexualitate, morală, religie III

În subiect: Sexualitate şi înmulţire

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vă rog să treceţi un "nume", chiar dacă este fictiv.