10 octombrie 2010

Stop îndoctrinării religioase în şcoli III

Radu Oltean spunea...
buna seara/ziua
Sunt taticul (ateu) al unei fetite de cls 1. pana acum pe fii-mea a lasat-o absolut indiferenta religia. Acum e entuziasmata de "povestea lui Isus". Inca e mica (7ani), nu vreau sa o retrag, profesoara nu pare habotnica, nu vreau ca copilul sa fie stigatizat. Dar parca nici nu vreau sa inceapa sa creada ca daca nu-si face cruce langa biserica o sa aiba ghinion (adica o bate Dne-Dne). Poate ati mai discutat asta cu altii, nu am citit tot blogul... Dati-mi un sfat, ceva...

9 octombrie 2010, 19:07

Grea problemă pentru orice părinte. Să ia decizia corectă, care să-i dea progeniturii sale cele mai mari şanse de supravieţuire şi realizare. Această grijă este de fapt ilustrarea egoismului genetic îmbrăcat în faţa altruistă a iubirii faţă de generaţia viitoare. Scopul, nerecunoscut de cele mai multe ori, este cel de a construi o lume "după chipul şi asemănarea noastră", şi prin asta de a deveni pereni, veşnici. Lăsăm deoparte faptul că aceşti copii nu trebuie să fie pregătiţi pentru lumea "noastră" ci pentru lumea "lor". Care va fi cu certitudine diferită de ceea ce vedem noi acum. O lume construită chiar de ei.

Am putea, totuşi, încerca să vizualizăm acea lume. Pentru că acea lume este fundamentată pe ceea ce este acum, construită de urmaşii noştri conform educaţiei pe care au primit-o azi. Au fost îndrumaţi să considere că revelaţia este o formă de cunoaştere? Consideră că sunt adevărate doar informaţiile pe care le primesc datorită autorităţii pe care o are cel ce le transmite? Acceptă situaţia existentă datorită faptului că tradiţia a impus acestă situaţie? Atunci, probabil, acesta va fi lumea lor. Au fost educaţi să utilizeze metoda ştiinţifică şi logica pentru a cunoaşte realitatea obiectivă? Pun preţ pe utilizarea scepticismului pentru a descoperi această realitate? Au învăţat să evidenţieze dovezile pentru afirmaţiile susţinute? Este posibil ca lumea lor să fie croită pe aceste considerente.

Bineţeles că expunerea de mai sus este o teoretizare. Situaţia este mult mai complexă, concretă şi penibilă. Nu îi poţi cere unui copil, care abia acum învaţă să socializeze (primii ani de şcoală), să fie "diferit" de colegii săi. Potenţialul apariţiei unui sindrom de inferioritate este major. Dar aşa gândim doar noi, analiticii. Pentru un habotnic, indiferent de religie (şi aici includ şi habotnicul ateu), nu contează "consecinţele" atâta timp cât acestea sunt "în numele dreptei credinţe". Singurii habotnici "avantajaţi" de acest sistem în care religia confesională este impusă (chiar dacă nu pe faţă) sunt adepţii acestei religii creştin-ortodoxe. Prozelitismul religios ortodox înfloreşte, profitând de oportunităţile pe care slaba aplicare a legii sau proasta croire a acesteia i-o oferă. Afişarea kitch-urilor numite icoane în fiecare sală de curs, cădelniţarea sărbătorilor şcolare, afişarea ostentativă a "moralei" creştine şi înfierarea vulgară a "diferiţilor" sunt doar cele mai flagrante abuzuri oblăduite de instituţia numită şcoală.

Prietenul nostru consideră că unii profesorii de religie "nu par" habotnici. Pericolul nu sunt profesorii "habotnici", respectiv cei ce îşi îndepărtează învăţăceii printr-o manifestare absurdă, ci tocmai cei "naturali" ce sub masca "corectitudinii" transmit copiilor ideea cum că morala este un dar de la Dumnezeu, că binele este apanajul creştinului ortodox, că valorile sunt subjugate divinului şi că umanul este o creaţie independentă de om. La această vărstă copilul "crede" pentru că nu are, încă, posibilitatea de a urma o metodă analitică. El ia de bun ceea ce autoritatea (profesor, părinte, idol) îi transmite ca fiind adevăr. Iar autoritatea profesorului de religie este incontestabil orientată spre misionarism ortodox: "Astfel, şcoala în care acesta se află devine nu doar spaţiu strict didactic sau un loc de muncă, ci si unul misionar. În acest sens, misiunea profesorului de Religie este aceea de a contribui la zidirea Bisericii celei luptătoare şi de a împlini porunca propovăduirii [...] El trebuie să nu uite că are drept misiune întărirea credinţei şi formarea unor credincioşi". Aveţi cumva falsa impresie că nu toţi profesorii de religie au această viziune? Iată comentariul unui alt profesor la acest articol: "foarte frumos, felicitări. la consfătuiri a fost una dintre problemele dezbătute".

Dragă Radu, eu nu am o reţetă şi nici nu cred că există o reţetă universal valabilă. La un moment dat vom fi nevoiţi să le spunem copiilor noştri adevărul. Sau să îl afle de la alţii. Moş Crăciun nu există. Punct. Procesul va fi dureros, oricum. Face parte din maturizare. Dar de ce a trebuit să îi minţim cu privire la existenţa lui Moş Crăciun?

În subiect:
Mama, învăţătorul şi vedeta
Dumnezeu

8 octombrie 2010

Stop îndoctrinării religioase în şcoli II

Am fost din nou abordat pe messenger, de un alt elev...
alt elev: am aplicat cererea dupa modelul de pe blogul profu de religie, a fost acceptata; dar insa astazi m-a chemat diriginta sa ma anunte ca odata cu retragerea de la religie sunt nevoit sa aduc adeverinte de la biserica la care merg pentru a obtine note, pentru ca astfel i-a fost spus la secretariat.eu i-am explicat cum ca legea prevede ca anul scolar poate fi incheiat si fara, si ca oricum nu vad cum as putea obtine note la ATEISM.
alt elev: doream sa te intreb ce argumente ii pot aduce pe langa cele legale
profudereligie: aha...
alt elev: esti owner-ul blog-ului sau doar un user cu numele asta?
profudereligie: eu am acest pseudonim... profudereligie
profudereligie: blogul este creaţia mea
profudereligie: şi ceea ce am scris pe blog este corect şi legal
alt elev: stiu, am cautat pe google si textul corespundea cu cel prevazut in lege
profudereligie: şi nu primeşti note pentru această materie..
alt elev: tocmai asta doresc si eu, sa nu particip si sa nu primesc
alt elev: dar conform secretariatului, trebuie sa aduc adeverinte cu note de la biserica
profudereligie: presupun că ai deja 16 ani...
alt elev: da
profudereligie: în acest caz poţi lua singur decizia cărei religii aparţii sau faptul că nu aparţii nici unei religii...
profudereligie: aşadar, dacă şcoala nu îţi oferă nici un alt opţional
profudereligie: pur şi simplu este dreptul tău de a nu frecventa orele de religie
alt elev: am precizat in cerere ca vreau sa ma retrag, nu sa urmez cursuri in alta parte.nu am precizat ca sunt ateu dar se pare ca conform spuselor lor, nu exista alta optiune
profudereligie: cum scrie în lege, nu au nici un motiv să nu încheie situaţia şcolară...
profudereligie: este asemănător cu sportul, când sănătatea nu permite se încheie situaţia fără sport
profudereligie: asta teoretic
alt elev: in mod normal, cadrele didactice ar trebui sa cunoasca legea.banuiesc ca trebuie sa ma duc cu un document oficial ca sa le demonstrez asta?
profudereligie: pe de altă parte sunt "obligate" să organizeze alte opţionale pentru cei ce nu doresc să urmeze orele de religie
profudereligie: numai că nu pot organiza acele ore din lipsă de fonduri
profudereligie: inspectoratele nu mai acceptă să plătească un profesor pentru o oră cu cei ce nu fac religie
alt elev: stau si la biblioteca, nu e problema.dar cum conving cadrele respective in ce consta legea ?
profudereligie: Documentul oficial este chiar cererea în sine, înregistrată la secretariatul şcolii
alt elev: pai a fost acceptata, am fost retras de la religie dar cica sunt obligat sa aduc note de la religia careia ii apartin.am vorbit cu diriginta cum ca nu pot obtine note pe ateism si i-am spus ca ii aduc niste documente sa se convinga singura ca ma pot retrage definitiv
profudereligie: la orice solicitare ei trebuie să îţi răspundă în scris.
profudereligie: în 30 de zile, altfel se consideră cererea acceptată
profudereligie: asta este o altă soluţie
profudereligie: tu unde locuieşti, ca oraş?
alt elev: sector 2 buc
profudereligie: cel mai bine este să iei legătura şi cu ASUR, în cazul în care îţi pun piedici
profudereligie: ei au sediu în Bucureşti
profudereligie: oricum, nu trebuie tu să înveţi profesorii cum sunt legile din România
profudereligie: ei trebuie să le cunoscă, ca reprezentanţi ai autorităţii.
alt elev: bine spus 'trebuie'
profudereligie: Tu înaintezi o cerere şi aştepţi un răspuns.
profudereligie: În funcţie de răspuns acţionezi în consecinţă.
alt elev: am intrebat la secretariat de cererea mea de retragere si am prmit ca raspuns doar ca a fost acceptata
alt elev: trebuie sa primesc si raspuns scris?
profudereligie: elegant aşa ar fi fost din partea conducerii şcolii
profudereligie: dar se pare, conform legii, că nu este nevoie de un răspuns
profudereligie: dacă nu apare înseamnă că a fost aprobată "în mod tacit"
alt elev: mi-a aratat diriginta ca scrie 'scutit de religie' pe rubrica mea de la catalog.o sa ma zbat acum cu documente si alte cereri caci altfel nu se poate in tara asta
profudereligie: În acest caz eşti în regulă!
profudereligie: succes la lecţii
alt elev: in regula in mod legal, dar fara presupusele note de la 'propria' religie a spus diriga ca se indoieste ca eu voi termina anul scolar
alt elev: in fine, e absurda situatia.acum asta e daca am fost blestemat sa ma nasc tocmai in Romania
profudereligie: bine că nu te-ai născut în iran
profudereligie: acum erai oale şi ulcele
profudereligie: diriginta va trebui să încheie situaţia ta fără religie
profudereligie: se poate asta, legal
alt elev: legal, si teoretic
profudereligie: E, şi practic. Adună mediile şi le împarte ...
profudereligie: atâta doar că la tine vor fi mai puţin cu o medie valorile luate în calcul...
alt elev: sa speram ca asa va fi

Alte mesaje:
lumea altfel spunea...
Exista orase in romania, in care parintilor , li se spune de la scoala, ca religia obligatorie si ca nu se mai poate alege daca sa faca sau nu religie...

AlexuGoku spunea...
Daca directoarea imi argumenteaza ca nu poate sa ma scuteasca pentru ca sunt ateu, si nu de alta religie (desi in Decizia 72/1995 scrie clar ca "a alege" inseamna si "nicio optiune religioasa"), nu e discriminare religioasa?
Si inca o intrebare, reglumanetul liceului poate avea reguli interne care sa incalce constitutia? Adica, poate scrie in reguli ca elevii nu au voie renunte la religie, desi in lege scrie ca au voie?

Scutirea la religie nu implică obligaţia de a declara ce religie ai sau dacă ai vreuna. Altfel spus, chiar dacă ai fi creştin ortodox este dreptul tău de a refuza participarea la orele de religie confesională ortodoxă fără a fi nevoit să dai explicaţii suplimentare cu privire la motivaţie. Nu are nimeni dreptul de a presupune ce religie ai şi în consecinţă să impună o anumită conduită faţă de orele de religie. Şi nimeni nu are dreptul de a te obliga să te pronunţi cu privire la apartenenţa ta religioasă. În mod normal toţi ar trebui să fim "fără religie declarată" până în momentul în care ne-am asuma una sau am asuma lipsa de religie ca ideologie.

Liceul sau şcoala nu are voie să utilizeze un regulament prin care se încalcă constituţia sau se îndeamnă la încălcarea ei. Dacă totuşi se invocă sau se interpretează o anumită formulare astfel încât să aducă atingere libertăţii religioase, respectiv dreptul de a crede sau nu într-o divinitate sau mai multe şi libertatea de a participa sau nu la ore de religie organizate în şcoală, acest lucru trebuie adus la cunoştinţa opiniei publice, a ONG-urilor ce se ocupă de drepturile omului sau mass-mediei.

7 octombrie 2010

Expunerea "repetitivă" şi "icoanele copiilor"

Iată că politicienii noştri ştiu foarte bine cum funcţionează reclama vizuală. Nu degeaba Maria Stavrositu, deputat, a făcut o propunere legislativă: arborarea drapelului deasupra tablei de scris şi intonarea imnului României în clase în fiecare zi de luni. Scopul? Pentru ca elevii să conştientizeze importanţa simbolurilor naţionale prin expunere "repetitivă".

Această expunere "repetitivă" nu este o glumă. Toţi specialiştii în promovare ştiu cum funcţionează. Din acest motiv sunt o grămadă de bani investiţi în expunerea "repetitivă" a mărcilor şi mesajelor publicitare. Această expunere insistentă creează în mentalul colectiv senzaţia de "natural", "obişnuit" şi "corect" al simbolului expus. Chiar dacă nu este conştientizat acest fapt de fiecare individ.

Aceasta nu este o invenţie a secolului XX. Iconografia, reprezentarea divinităţii proprii şi expunerea acesteia "demonstra" valabilitatea credinţei reprezentată prin acea icoană. Cu cât sunt mai multe icoane cu atât mai "corectă" este religia reprezentată de ele. Din acest motiv distrugerea iconografiei vechi sau străine şi impunerea cu forţa, dacă este nevoie, a icoanelor proprii, a fost un deziderat al tuturor religiilor. Diferenţa între talibanii afgani ce au distrus cu tunurile vestitele statui budiste şi creştinii timpurii nu există. Credeaţi că statuile reprezentând zeii antici sunt cu capetele distruse din motive de trecere a timpului? Nicidecum, au fost distruse de creştinii ce au primit controlul imperiului roman după impunerea creştinismului ca religie oficială de către împăratul Constantin.

Icoanele din şcoli nu sunt nicidecum nevinovate. Ele au un rol bine definit, de persuasiune, de impunere prin forţă a religiei majoritare, ortodoxe. Nu există absolut nici o diferenţă între drapelul doamnei deputat, panoul cu Coca Cola, afişele cu actori din dormitoarele elevilor şi icoanele ortodoxe. Acest rol este cel de a reaminti existenţa, şi prin asta "valoarea" reprezentată. Fără scrupule, fără menajamente, fără regrete. Este un calcul dur, matematic, economic, cinic...

6 octombrie 2010

Experienţe personale - scutire la religie III

Prietenul nostru pe care în postul anterior l-am numit "el" mi-a remis un alt mesaj:
"mda, pana la urma am refacut cererea etc, nu au vrut aia originala. cica se aproba. da' cica trebuie sa asist la ora, chiar sa fara sa i-au note and stuff. cica precum scutitii de sport stau la ora, stau si eu. da astia au auzit de incalcarea legii? (2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
FRECVENTÁ, frecventez, vb. I. Tranz. A merge des2, sistematic, cu regularitate într-un anumit loc. ♦ Spec. (Franțuzism) A vizita deseori pe cineva. – Din lat. frequentare, fr. fréquenter.
si daca eu asist la ora , tot frecventare e

ASISTÁ vb. I. 1. intr. A lua parte, a fi prezent, a participa. 2. tr. A sta pe lângă cineva pentru a-l putea ajuta. ♦ (Jur. ; despre avocați) A se prezenta alături de o persoană în fața unui organ de jurisdicție pentru a-i apăra interesele. [P.i. asíst. / < fr. assister, cf. lat. assistere – a fi alături]. A asista ≠ a absenta, a lipsi ; A absenta ≠ a asista, a se afla ; Absent ≠ atent, omniprezent, prezent ; A merge ≠ a sta, a (se) opri ; FRECVENTÁ, frecventez, vb. I. Tranz. A merge des ; Frecvent ≠ rar"

După cum precizam aici (Experienţe personale - scutire la religie) fiica mea este acum în clasa a VII-a. Spre "norocul" ei anul acesta ora de religie este prima oră din zi. Astfel mai poate dormi o oră în plus, se duce la şcoală de la 9 în ziua respectivă. Prefer să consider că acest lucru este doar o întâmplare fericită şi nu o condescendentă acceptare a faptului că am făcut cerere de a nu urma orele de religie. Altfel şi ea ar fi fost obligată să asiste la orele de îndoctrinare fără alte opţiuni deoarece orele ce sunt presupus puse la dispoziţia celor ce nu doresc să facă religie nu mai sunt finanţate în acest buget de austeritate al învăţământului.

Acest defect al sistemului este de fapt mană cerească pentru profesorii de religie. Scopul lor nu este de a "învăţa" pe cineva ceva, ci de a îndeplini misiunea asumată:
"Trebuie făcută însă, de la început, o precizare: profesorul de Religie este membru al Bisericii. De aceea, el trebuie să menţină continuu legătura cu Biserica, atât prin participarea la sfintele slujbe, cât şi prin păstrarea şi transmiterea neschimbată a învăţăturilor Bisericii. Astfel, şcoala în care acesta se află devine nu doar spaţiu strict didactic sau un loc de muncă, ci si unul misionar. În acest sens, misiunea profesorului de Religie este aceea de a contribui la zidirea Bisericii celei luptătoare şi de a împlini porunca propovăduirii, dată de Mântuitorul sfinţilor Apostoli, având în vedere că „obiectivul general al disciplinei Religie constă în formarea personalităţii în concordanţă cu valorile creştine, prin integrarea cunoştinţelor religioase în structurarea de atitudini moral-crestine si prin aplicarea învăţăturii de credinţă în viaţa proprie şi a comunităţii” (Nota de Prezentare a Programei de Religie – cultul ortodox pentru clasa a IX-a)...
... El trebuie să nu uite că are drept misiune întărirea credinţei şi formarea unor credincioşi..."

Această citare nu este de pe vreun site al vreunui religios extremist, ci de pe didactic.ro, cancelaria virtuală a profesorilor şi învăţătorilor din România...

1 octombrie 2010

Fenomenul Monica Tatoiu

Cum a reuşit Monica Tatoiu să vindece cancerul cu miere: „Nu am încredere în medici, toţi vor să-ţi rezolve problema cu cuţitul!”
Mai mult de atât, pe site-ul personal aceasta îndrumă doritorii spre "Retete naturiste de la bunica", multe dintre ele fără nici un fel de logică. Iată câteva perle:
Cancer mamar; în fiecare dimineaţă şi după fiecare masă se clăteşte gura cu apă sărată, 1 linguriţă de sare grunjoasă la 1 litru de apă. (ce au sânii cu clătirea gurii?)
Accident vascular: (reţeta mânăstirească), rădăcină spânz de mărimea palmei, se toacă, se pun 2 litri de apă călduţă, se lasă la căldura camerei la macerat până face floare deasupra, se filtrează. Se înmoaie un tifon pus în 4 în lichid, se pune pe cap, se acoperă cu un fes timp de 1 ora, apoi se usucă părul la aer. (să stai cu părul ud e perfect când ai şi tensiunea mărită...)
Cataractă; 1 picătură miere încălzită puţin, se unge pleoapa de sus apoi se clipeşte, ustură puţin. (probabil mierea schimbă structura cristalinului!)
Şi aşa continuă până la absurdităţi astrologice (Slăbit zodiacal; LEU – nu mâncaţi pâine decât la micul dejun,(pâine integrală), fără alcool, brânzeturi cu peste 20% grăsimi şi mâncare cu sos, dulciuri. Se recomandă carne la grătar, peşte fiert în abur sau la grătar, legume verzi, fructe . Nu vă serviţi de 2 ori şi nu beţi în timpul mese sau Luna de naştere, determinặ destinul şi sặnặtatea) şi lista icoanelor ce plâng, probabil ca ultimă soluţie după ce ai practicat erorile medicale "a la Tatoiu".

Pentru a vă face o idee cât de cât despre cum şi de ce funcţionează medicamentele şi tratamentele verificate ştiinţific vă invit la Prin filtrul raţiunii - Ace scumpe din Canada unde aveţi explicaţii pentru ceea ce înseamnă cercetare medicală, efect placebo, teste dublu orb şi diagnosticare.
In concluzie nu tot ce zboară se mănâncă, nu tot ce este "băbesc" are valoare, nu tot ce se induce ca fiind "natural" ajută, nu tot ce debitează Tatoiu este valabil, ba chiar dimpotrivă...

PS:
Medicii privesc cu cu specticism reţeta după care aleargă alexăndrenii. "Niciun tratament naturist nu se substituie tratamentului medical. Acest tratament cu miere sau mai ştiu eu ce nu este unul medical. Se poate urma un tratament naturist, dar în paralel cu cel medical adecvat, sau după.” ne-a spus Alice Drăghici, şefa secţiei de Oncologie din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase Alexandria. În opinia medicului oncolog, cancerul nu se opreşte, ci eventual încetineşte în evoluţie :” Cancerul, oricum, nu se opreşte, dar pot exista perioade când nu se extinde şi poţi să ai senzaţia că tratamentul naturist are efect. Sunt mulţi vraci şarlatani care profită de aceşti oameni, care sunt disperaţi", a adăugat explică Alice Drăghici. (Adevărul)
PS2:
Aici este spotul pe care Monica Tatoiu l-a realizat pentru Fundaţia Renaşterea ce activează pentru diagnosticarea din timp a cancerului mamar: http://www.youtube.com/watch?v=VQbpNGCYFdg. Pe 1 octombrie este ziua internaţională de luptă împotriva cancerului la sân.
PS3:
O expunere amplă, argumentată, a erorii medicale susţinute de Monica Tatoiu: Monica Tatoiu şi reţeta anti-cancer

29 septembrie 2010

Experienţe personale - scutire la religie II

Buzz pe messenger. Un ID necunoscut...

el: esti online?
profudereligie: da, sunt
profudereligie: despre ce este vorba?
profudereligie: si cine esti?... detalii...
el: http://profudereligie.blogspot.com/2010/09/stop-indoctrinarii-religioase-in-scoli.html cat de legala e chestia asta? (formularele pentru a nu urma cursurile de religie)
el: pai sa vedem
el: numele meu e in id
el: sunt elev, din pacate in romania
el: si sunt ateu
profudereligie: :)
profudereligie: este foarte legala
profudereligie: eu sunt părinte, fiica mea este in clasa a VIIa si a functionat perfect
profudereligie: daca ai 16 ani cererea o poti face tu
el: copilul care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să-şi aleagă singur religia.” . faza asta e usor dubioasa : pentru ca ok, ai dreptul sa alegi o religie, oarecum nu acopera respingerea religiei
el: http://profudereligie.blogspot.com/2010/09/experiente-personale-scutire-la-religie.html
el: deci sa inteleg ca desi s-a intamplat asta, nu mai da religie?
el: note, etc?
profudereligie: da
profudereligie: nu vei mai primi note
el: atunci am sa imi incerc norocul
profudereligie: nu e vorba de noroc, este dreptul tau
profudereligie: tinem legatura
el: stai un pic : romania + drepturi ?
el: nah
el: exista dar nu se aplica
el: abea cu mita or stuff
profudereligie: daca nu muncesti pentru a le obtine, asa e, nu prea ai...
profudereligie: nu da nimeni nimic
el: hmm
el: ma refer in general
profudereligie: noi trebuie sa le castigam, si sa fim insistenti sa le pastram
el: eu am vorbit cu profesorul meu de religie si potrivit el , fara materia lui , nu pot obtine titlul de liceu
el: vreau sa zic, hai sa presupunem ca numai dau religie
el: dar eu imi i-au studiile?
profudereligie: intradevar, profesorii de religie fac presiuni pentru ca elevii sa mearga la orele lor
el: ca poate ma trezesc cu un stf in clasa a 12a , nu ai liceul ca nu ai dat religie
profudereligie: dar asta nu are influenta asupra accesului la diploma
profudereligie: se inceie media fara religie
el: sigur?
profudereligie: ca si cum ai avea scutire de religie...
el: cu bac-ul sunt asigurat
el: pai am vazut ca la adventisti, catolici , etc
el: aia trec niste note fictive in catalog, in baza unei adeverinte de la biserica la care merg
el: adica hai sa zicem ca aia sunt acoperiti cat de cat
el: minoritatea religioasa, etc
profudereligie: :)
profudereligie: sa iti dau eu note la ateism?
el: :)
el: ok. voi incerca
el: pai nu pot scoate de nicaieri o adeverinta cum ca sunt ateist
el: nu exista hartie legala pentru asta :(

26 septembrie 2010

Mecanismul voluntariatului

Voluntariatul pare la prima vedere o activitate altruistă, de împărtăşire, ce nu comportă o răsplată. Ei bine, nu! Acţiunile noastre sunt desfăşurate între necesitate şi eficienţă, între oportunitate şi răsplată. Conştientizarea acestora precum şi a motivelor de multe ori este lacunară şi influenţată de cultura şi prejudecăţile noastre. Din acest punct de vedere manifestările sunt specifice indivizilor ce fac parte dintr-o masă de oameni, de multe ori neomogenă.

Orice viitoare acţiune începe cu o acumulare, cu o necesitate. Această acumulare este la un moment dat conştientizată sau cel puţin definită de către lideri. Liderii, în cadrul maselor, sunt "nucleul dur" al acestora, indivizii alfa, cei ce au capacitatea de a concerta o anumită manifestare. Poziţionarea indivizilor ca lideri este complexă şi nu există o reţetă universal valabilă. De fapt dezvoltarea şi descoperirea liderilor este un proces ce satisface atât nevoia maselor de a fi conduse cât şi nevoia indivizilor respectivi de a "parveni", de a avea dreptate. Deşi nu toţi recunoaştem, dacă vom avea posibilitatea de a ne erija ca lideri vom profita de oportunitate. Acesta este de fapt motivul de bază al voluntarului, ca acţiunile sale să îi demonstreze valoarea, să fie împăcat cu sine. Şi de a fi urmat în manifestarea sa, respectiv de a deveni "lider".

Dacă cei ce încercă a fi lideri nu reuşesc acest lucru datorită incapacităţii personale sau a inerţiei masei respective este posibil ca ei să fie eliminaţi de contralideri care vor deveni la rândul lor lideri dar cu idei sau metode diametral opuse. Oricum, aceste persoane sunt primele forme ale voluntariatului. Cu un scop bine stabilit, chiar dacă nu este conştientizat, cel de a conduce. Câştigul lor nu pare egoist în ochii celorlalţi deoarece sensul manifestării este proclamat ca populist, de bine comun, dezinteresat.

Indiferent de scopul declarat acesta trebuie să fie benefic (cel puţin iluzoriu) pentru a atrage idivizii. Să scăpăm de gunoaie, cum ar fi ecologizarea "Let's do it, România" sau Să scăpăm de gunoaiele umane, cum ar fi "să eliminăm (moară) hoţii (ţigani), corupţii (politicieni), imoralii (homosexuali) etc." sunt perfect compatibile. Singura diferenţă este doar cea de a defini răul general acceptat. În funcţie de acestă definire umanul din fiecare răspunde pozitiv sau negativ acţiunii creând premisele de a deveni voluntar al acţiunii. Din acest motiv am şi pus în paranteze identificarea "răului" pentru a ne face o idee la ce solicitare morală ne supun mesajele de activare a acţiunilor de voluntariat.

Pe lângă sentimentul benefic pe care îl dezvoltă potenţialul voluntar acesta trebuie să mai fie (auto)convins de capacitatea sa de a schimba în sensul dorit rezultatul. Această "credinţă" este încurajată de o configurare predispusă spre religiozitate, chiar dacă persoana respectivă nu crede în existenţa vreunei divinităţi. Este vorba de convingerea intimă în corectitudinea eticii sale şi ideea că dreptatea este de partea sa. Fără această predispoziţie individul este amorf, incapabil de a lua decizii, deci incapabil de a participa doar pe baza stimulilor interni. Acesta nu va deveni voluntar.

Apoi mai este câştigul imediat. Acesta se manifestă mai ales în momentul acţiunii propriuzise. Sentimentul apartenenţei la grupul de voluntari format, ce acţionează către acelaşi obiectiv, îi dă acestuia convingerea că nu este singur ci dimpotrivă, că are dreptate şi că este normalul, valoarea, binele. Acest sentiment devine chiar un "drog", voluntarul va căuta să fie aclamat, să i se recunoască meritele, şi în consecinţă, dacă experienţa s-a ridicat la nivelul aşteptărilor, să o repete. În momentul acţiunii voluntarii se montează reciproc. Exemplul personal, comunicarea, stimularea emoţională sunt definitorii. Se porneşte o reacţie în lanţ. Pericolul ce planează asupra celor ce încă nu sunt voluntari de a fi excluşi din grup îi "forţează" să îşi revizuiască atitudinea. Pe ultima sută de metri, în cazul în care acţiunea este destul de bine promovată, este atrasă subit o masă mai mare de oameni ce acţionează de fapt în virtutea inerţiei. Scopul personal este imediat satisfăcut: individul este în interiorul grupului, este împreună cu cei ce au dreptate, este împreună cu învingătorii...

PS: Felicitări celor ce au participat la acţiunea de ecologizare "Let's Do It, România!", 25 septembrie 2010. Ne revedem la acţiunea următoare...