Experienţe personale - scutire la religie

Când fetiţa mea a intrat în clasa I abia se introdusese în programa şcolară materia Religie. Supoziţia cunoscuţilor cu care am discutat era că va fi prezentat într-o formă analitică fenomenul religios, cu accent pe explicarea faptului că trebuie să fim toleranţi şi să acceptăm diferitele idei pe tema credinţei în divin. Sau a noncredinţei. Până aici a fost perfect. Clasele 1-4 au decurs cu doar câteva intervenţii din partea mea, oferindu-i copilei explicaţiile mele cu privire la fenomen în momentul în care mi le cerea.

Situaţia s-a schimbat radical în clasa a V-a. Fata tristă.
- Ce faci?
- Trebuie să învăţ la religie, ne dă notă mâine, la Crez.
- Notă?!?! De când se dau note la religie? Şi pe ce, pe cât crede fiecare? Nici pe vremea comuniştilor nu primeam note la învăţământul politico-ideologic. E o prostie...
- Eu ştiu că îmi dă notă şi nu am timp azi să învăţ şi Crezul.
Programa este aglomerată iar profesorii de colegiu sunt exigenţi...
I-am cerut manualul de Religie şi m-am pus pe treabă. Adică am analizat ce, cum, de ce se cer note la religie, cum se manifestă fenomenul, de unde şi până unde merge cunoaşterea şi cât este propagandă. Prieteni, profesori, elevi, preoţi. Am stat de vorbă, am citit, am analizat. Concluzia a fost tristă. Copiii noştri sunt manipulaţi şi direcţionaţi spre nonştiinţă punând egal între ştiinţă şi revelaţiile religioase, între metoda ştiinţifică şi apelul la autoritate promovat de cler. Stau de vorbă, binenţeles, şi cu fiica mea.

În semestrul II îmi spune că nu mai vrea să facă religie. Oricum este printre primii din clasă, deci media de la religie nu o poate ridica prea mult.
- De anul viitor nu mai vreau să fac religie, dacă este opţională, cum spui tu.
- OK!
La ultima şedinţă solicit dirigintei informaţii. Ridică din umeri. Îi prezint cererea şi îi comunic că de la anul fiica mea nu va mai face religie. O depun la secretariat. Secretare sunt două. Cea din spate: "Bine faceţi!". Cea de lângă mine mă priveşte acru. Are o cruce mare pe piept şi o icoană lipită pe monitor. Zâmbesc nevinovat şi îi cer un număr de înregistrare.

După vacanţă abordez diriginta. Nu ştie ce se va hotărî în consiliul profesoral. După două zile îi comunică fetei că nu o poate scoate de la religie pentru că nu există alte opţionale deoarece s-au redus fondurile şi nu sunt profesori care să stea cu cei ce nu fac şi nu are unde să îi trimită şi că ea nu poate răspunde şi că să îmi retrag cererea...
Văd negru. Fata plânge.
- De ce să mă oblige ei să cred în ce vor ei. Nu este corect! Eu nu mai vreau religie deloc, nu mai vreau nici să aud.
Întâmplarea face că fostul meu profesor de filosofie activează în aceeaşi şcoală. Îl abordez şi îi prezint cazul. Vede şi el negru.
- Dragule, e o prostie religia asta. E dreptul tău să o scoţi de la religie, e treaba lor să rezolve situaţia. Vorbeşte cu direcţiunea, se pare că trebuie să insişti deşi nu e normal...
Mă duc la Directoare dar nu-i. E Directoarea adjunctă. O scaldă şi acceptă că situaţia este incomodă. Ora de religie este la mijlocul zilei. O va trimite la biblioteca şcolii. Îşi cere scuze pentru neînţelegere. Profesoara de religie o ia pe copilă deoparte. Cică ar vrea să stea de vorbă cu mine (nu a încecat să mă contacteze niciodată). O face să plângă. În lipsa ei o prezintă în faţa clasei ca fiind un caz grav al abuzului părinţilor împotriva copiilor pentru a nu ajunge la dreapta credinţă.
- Nu mai vreau să mai fac niciodată religie!
La bibliotecă bibliotecarele şuşotesc. Fata face temele pentru mâine. A doua dată biblioteca e închisă. Un colocviu. Rămâne în clasă. Profesoara de religie zâmbeşte. A treia dată bibliotecara îi spune că ea e singura care stă la bibliotecă în ora respectivă. Îi dă de înţeles că nu este binevenită.

Acum fata mea este în continuare prezentă la orele de religie. În faţa ei tronează o icoană. Face teme, desenează, citeşte romanele acelea cu vampiri sau Ionel Teodoreanu. Încercă să o ignore pe profesoară, deşi din când în când se mai leagă de ea. Tot în acel an a renunţat la ora de religie o altă colegă. Are o credinţă diferită şi va aduce notele de la biserica ei. A trecut un an. Acum am aflat că mai sunt şi alţi colegi ce doresc să completeze cererea de retragere de la religie. Sunt în clasa a VII-a şi încep să aibă opinii. Dar cei mai mulţi preferă să ia un 10 cât de cât uşor. Speră să prindă un loc mai bun la liceu cu acele câteva sutimi în plus...

Cum trebuie să arate cererile pentru retragerea de la ora de religie, conform legii educaţiei.