Am avut ocazia de a comunica cu persoane religioase de nenumărate ori. Şi din când în când şi cu persoane superstiţioase. Să nu spargi oglinda. Să nu te-ntorci din drum. Să nu stai în colţul mesei (că nu te mai însori sau că te însori şi-a două oară, dacă eşti însurat deja). O întâmplare interesantă a avut loc la o manifestare muzicală. O persoană extrem de simpatică a avut "curajul" de a se aşeza lângă mine la masă, eu fiind aşezat în colţul acesteia din considerente de economie de spaţiu, mai ales că eu o invitasem lângă mine. Reproduc din memorie dialogul.
- Nu trebuie să stai în colţ, poţi veni mai aproape.
- De ce? Vrei să mă mai însor odată sau...?
- A, nu! Să nu stai incomod. Oricum, nu sunt superstiţioasă.
- Pe bune? Pisica neagră, oglinda spartă, întoarcerea din drum?
- Ha! Superstiţii! Eu sunt creştin ortodoxă şi de asta nu sunt superstiţioasă.
Clipesc repede şi părul de pe ceafă mi se zburleşte.
- Şi credinţa în sine, fără dovezi, nu este superstiţie?
- Nu, pentru că superstiţiile sunt a crede în astrologie, numerologie şi alte chestii de'astea. Credinţa în Dumnezeu diferă.
- Adică vrei să spui că ai dovezi, ştiinţifice, cu privire la existenţa divinităţii?
- Asta nu. Dar nu despre asta e vorba. De exemplu să crezi că destinul se potriveşte cu poziţia unor stele e superstiţie.
- Şi steaua care-a răsărit la naşterea lui Iisus? Acest semn nu este o chestie astrologică?
- Ăăă! Nu, e o minune.
- Adică un lucru ce nu poate fi explicat.
- Da.
- Păi nu tot lipsite de explicaţii sunt şi evenimentele deduse prin astrologie? Sau ele au explicaţii şi în acest caz eşti de acord cu ele?
- Nu se pune problema aşa, e vorba de faptul că religia creştin-ortodoxă nu acceptă manifestările şi credinţele ce nu corespund învăţăturilor sale.
- În acest caz putem spune că orice altă religie este o superstiţie, dar creştinismul ortodox nu.
- Mda!
- Şi ce dovezi ai pentru a susţine acestă idee? Nu cumva doar pentru că TU consideri ca fiind corect şi adevărat ortodoxismul? Să înţeleg că tu nu te poţi înşela?
- Nu asta am vrut să spun. Deja mă doare capul. Eu am fost născută şi crescută ca ortodoxă şi în virtutea acestui fapt consider că ortodoxia este corectă. Ar fi aiurea să-mi bat capul acum asupra acestui subiect. O iau ca atare. Prefer să nu mai vorbim despre asta.
- OK! Sper să rămânem prieteni. Iartă-mă dacă am fost prea dur.
Concluzie:
Superstiţii sunt credinţele celorlalţi. Ale noastre sunt religii.
Ateismul ce dracu-o fi? El ar trebui să nu se bazeze pe credinţe ci pe convingeri structurate în baza unor dovezi, încercând să elimine credinţele. Poate de asta consideră ateii că oamenii religioşi sunt şi superstiţioşi?
Dovezi de superstiţie specifice cultului creştin-ortodox:
- Să nu faci treabă duminica sau în zilele de sărbătoare.
- Să te închini (să-ţi faci cruce) când treci pe lângă o biserică sau o troiţă (ortodoxe, binenţeles).
- Să te închini şi să spui Doamne-ajută! când te apuci de un lucru nou sau pleci la drum.
- Să te îmbraci în negru când porţi doliu şi în alb când eşti mireasă.
- Să pupi mâna preotului, icoanele, crucifixele şi sfintele moaşte.
- Să aprinzi lumânări pentru vii şi pentru morţi, chiar dacă pleci apoi de lângă ele şi nimeni nu le mai vede cum ard.
- Să înconjori de trei ori biserica de Paşte.
- Să mănânci porc la masa de Crăciun şi miel la cea de Paşte.
- Să nu mănânci carne sau alte produse ale animalelor în post (cu excepţia mierii - probabil în religia creştin-ortodoxă albinele sunt plante).
- Să bei apa pe care ai primit-o de la preot, câte o înghiţitură dimineaţa, pe stomacul gol, sau să te ungi cu ea pe frunte când ai migrene.
- Să scufunzi în apă, de trei ori, până peste cap, bebeluşii.
Dacă mai aveţi, mai daţi.
Dacă ar încerca creştinii să privească calm aceste "obiceiuri" ar înţelege imediat că sunt "doar superstiţii".
Se afișează postările cu eticheta horoscop. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta horoscop. Afișați toate postările
16 august 2012
10 octombrie 2011
Dumnezeu ajută băncile româneşti dacă au un astrolog
De această data avem şi noi şansa să fim ajutaţi de Dumnezeu. "Dumnezeu şi Banca Naţională ajută băncile româneşti" în faţa crizei, a declarat, duminică, la Antena3, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, întrebat despre efectele crizei financiare asupra băncilor din zona euro.
Vasilescu a dat asigurări că efectele crizei bancare europene nu se vor extinde asupra băncilor din România.
"Băncile româneşti sunt solide. Nu există putregai în nici una dintre băncile din România", a subliniat Adrian Vasilescu. (Agerpres)
Totuşi, se pare că Dumnezeu nu e omnipotent, mai ales că banul e ochiul Dracului. Aşa că, pentru siguranţă, băncile sunt invitate să se pună bine şi cu Satana, respectiv să apeleze la astrologie:
"Potrivit unei analize făcute de compania de colectare a creanţelor KRUK International, care a înregistrat în perioada iulie 2010 – iunie 2011 un număr total de 515.070 debitori persoane fizice cu creanţe active, 45.975 dintre aceştia sunt Gemeni, 45.723 sunt Săgetători şi alţi 45.355, Raci. La coada clasamentului se situează Vărsătorii (35.378), Balanţele (38.513) şi Capricornii (39.298).
Conform aceleiaşi analize făcute de KRUK International pe propriul portofoliu de clienţi, valoarea medie cea mai mare a unei creanţe este aceea a debitorilor din zodiile Peşti (6.861 de lei) şi Leu (6.828 de lei), în timp ce nativii din zodiile Rac şi Taur sunt debitorii cu datoriile cele mai mici, în medie, şi anume 6.562 de lei şi, respectiv, 6.602 lei.
De asemenea, analiza portofoliului KRUK International arată că bărbaţii au cea mai mare pondere în rândul debitorilor cu datorii (61%), aceştia înregistrând datorii cu valori mai mari decât cele ale femeilor. Valoarea totală a datoriilor înregistrate de bărbaţi reprezintă 66% din totalul creanţelor administrate de KRUK International."
Pe când şi o lege pentru aplicarea hieroscopiei financiare (ghicitul în măruntaie, de preferat măruntaiele datornicilor)?
Vasilescu a dat asigurări că efectele crizei bancare europene nu se vor extinde asupra băncilor din România.
"Băncile româneşti sunt solide. Nu există putregai în nici una dintre băncile din România", a subliniat Adrian Vasilescu. (Agerpres)
Totuşi, se pare că Dumnezeu nu e omnipotent, mai ales că banul e ochiul Dracului. Aşa că, pentru siguranţă, băncile sunt invitate să se pună bine şi cu Satana, respectiv să apeleze la astrologie:
"Potrivit unei analize făcute de compania de colectare a creanţelor KRUK International, care a înregistrat în perioada iulie 2010 – iunie 2011 un număr total de 515.070 debitori persoane fizice cu creanţe active, 45.975 dintre aceştia sunt Gemeni, 45.723 sunt Săgetători şi alţi 45.355, Raci. La coada clasamentului se situează Vărsătorii (35.378), Balanţele (38.513) şi Capricornii (39.298).
Conform aceleiaşi analize făcute de KRUK International pe propriul portofoliu de clienţi, valoarea medie cea mai mare a unei creanţe este aceea a debitorilor din zodiile Peşti (6.861 de lei) şi Leu (6.828 de lei), în timp ce nativii din zodiile Rac şi Taur sunt debitorii cu datoriile cele mai mici, în medie, şi anume 6.562 de lei şi, respectiv, 6.602 lei.
De asemenea, analiza portofoliului KRUK International arată că bărbaţii au cea mai mare pondere în rândul debitorilor cu datorii (61%), aceştia înregistrând datorii cu valori mai mari decât cele ale femeilor. Valoarea totală a datoriilor înregistrate de bărbaţi reprezintă 66% din totalul creanţelor administrate de KRUK International."
Pe când şi o lege pentru aplicarea hieroscopiei financiare (ghicitul în măruntaie, de preferat măruntaiele datornicilor)?
14 noiembrie 2010
Vrăjitoria în ortodoxie
Conform Proiectului de lege privind protecţia persoanelor înşelate prin ghicit sau alte mijloace şi practici oculte acţiunile ce apelează divinităţile presupus existente sunt pasibile a fi încadrate în susnumita lege:
"Art. 1 - Prezenta lege are drept scop reglementarea activităţilor şi practicilor oculte, dar mai ales protejarea persoanelor înşelate prin ghicit sau alte practici oculte care induc sau menţin în eroare sau amăgire, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos patrimonial injust sau dacă s-a pricinuit o pagubă.
Art. 2 - În înţelesul prezentei legi, aceste practici nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor oferite populaţiei şi au la bază teoriile, credinţele şi experienţele empirice ale aşa ziselor clar-văzătoare în prezicerea viitorului, tămăduire de boli şi alte afecţiuni sufleteşti."
Manifestările religioase ortodoxe nu sunt nici pe departe superioare sau diferite de activităţile bietelor vrăjitoare ce apelează spiritele "bune" (Maica Domnului, Sfântul Mina, alţi Sfinţi Părinţi sau Mucenici) sau "rele" (sufletele decedaţilor, spirite ale naturii, structuri astrale, numerologice sau aleator-statistice). Ortodocşii au nenumărat de multe şi diverse metode de exprimare magică începând cu obişnuitul gest de a-şi face cruce.
Pasele magice (gestul crucii) pe care le face preotul deasupra mulţimilor sau a unui anumit spaţiu este la fel de puternic şi are acelaşi scop ca şi aşezarea mâinilor vrăjitoarelor desupra capului celui "ajutat". De altfel vrăjitoarele chiar utilizează crucea ca gest magic, după cum face mama ortodoxă asupra propriului copil sau creştinul ortodox asupra propriului corp. Gestul încărcat de vrajă este plasat pe pâinea ce va fi mâncată sau între ochii animalului preferat la ortodocşi. Cu ce diferă acesta faţă de gesturile ocultiştilor?
Substanţele specifice vrăjitoriei sunt larg răspândite în cadrul bisericilor creştine, mai ales a celor ortodoxe. Apa "sfinţită" nu este altceva decât apa tratată magic în falsa idee că va deveni un panaceu. Sfântul Mare Mir, ulei a cărei tehnologie este ţinută la secret, are aceleaşi sensuri pe care le au obscurele poţiunile magice ale vrăjitoarelor. Atmosfera cabinetului ocult este similară bisericii, altarul fiind interzis "păcătoaselor" femei după cum fiecare vrăjitor are un loc tenebros. Muzica specifică, fumul de tămâie sau smirnă şi iconografia spectaculoasă a vrăjitoarelor este intens utilizată şi de către Biserica Ortodoxă. Nu vedem nici o diferenţă între veşmintele aurite ale preoţilor şi inelele şi salbele practicantelor de magie albă sau neagră. Între a întreba "cărţile" (tarot) şi a întreba "cartea" (biblia) nu este nici o diferenţă, odată ce eşti "iniţiat" în domeniul respectiv.
Pentru faptul că preoţii numesc rugăciune incantaţiile lor nu înseamnă că acestea nu sunt similare cu cele ale vrăjitorilor. Plantele transpun magic valenţele lor biologice fie că vorbim de leacurile vrăjitoreşti sau de pămătuful ortodox din busuioc. Nu mai vorbim de promovarea, expunerea şi venerarea osemintelor omeneşti ortodoxe (moaşte) ce întrece chiar şi cele mai obscure practici vrăjitoreşti contemporane, ce folosesc cel mult câte un picior de găină sau câte o coadă de salamandră. Iar apogeul simbolic creştin, împărtăşania, nu este altceva decât practica canibalică de devorare a propriei divinităţi în ideea realizării unei utopice şi veşnice împreunări.
Singura diferenţă este cea a unei conotaţii lingvistice. În timp ce unele sunt blamate de clerul consacrat, celelalte sunt ridicate la rang de "cult". Invit pe dragele noastre vrăjitoare analfabete să pună repede de o Biserică Ocultă Română, poate vor primi şi ceva fonduri de la stat, poate şi o minimă oră săptămânală de îndoctrinat copiii la şcoală. Timp de vreo 12 ani pentru fiecare puradel...
"Art. 1 - Prezenta lege are drept scop reglementarea activităţilor şi practicilor oculte, dar mai ales protejarea persoanelor înşelate prin ghicit sau alte practici oculte care induc sau menţin în eroare sau amăgire, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos patrimonial injust sau dacă s-a pricinuit o pagubă.
Art. 2 - În înţelesul prezentei legi, aceste practici nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor oferite populaţiei şi au la bază teoriile, credinţele şi experienţele empirice ale aşa ziselor clar-văzătoare în prezicerea viitorului, tămăduire de boli şi alte afecţiuni sufleteşti."
Manifestările religioase ortodoxe nu sunt nici pe departe superioare sau diferite de activităţile bietelor vrăjitoare ce apelează spiritele "bune" (Maica Domnului, Sfântul Mina, alţi Sfinţi Părinţi sau Mucenici) sau "rele" (sufletele decedaţilor, spirite ale naturii, structuri astrale, numerologice sau aleator-statistice). Ortodocşii au nenumărat de multe şi diverse metode de exprimare magică începând cu obişnuitul gest de a-şi face cruce.
Pasele magice (gestul crucii) pe care le face preotul deasupra mulţimilor sau a unui anumit spaţiu este la fel de puternic şi are acelaşi scop ca şi aşezarea mâinilor vrăjitoarelor desupra capului celui "ajutat". De altfel vrăjitoarele chiar utilizează crucea ca gest magic, după cum face mama ortodoxă asupra propriului copil sau creştinul ortodox asupra propriului corp. Gestul încărcat de vrajă este plasat pe pâinea ce va fi mâncată sau între ochii animalului preferat la ortodocşi. Cu ce diferă acesta faţă de gesturile ocultiştilor?
Substanţele specifice vrăjitoriei sunt larg răspândite în cadrul bisericilor creştine, mai ales a celor ortodoxe. Apa "sfinţită" nu este altceva decât apa tratată magic în falsa idee că va deveni un panaceu. Sfântul Mare Mir, ulei a cărei tehnologie este ţinută la secret, are aceleaşi sensuri pe care le au obscurele poţiunile magice ale vrăjitoarelor. Atmosfera cabinetului ocult este similară bisericii, altarul fiind interzis "păcătoaselor" femei după cum fiecare vrăjitor are un loc tenebros. Muzica specifică, fumul de tămâie sau smirnă şi iconografia spectaculoasă a vrăjitoarelor este intens utilizată şi de către Biserica Ortodoxă. Nu vedem nici o diferenţă între veşmintele aurite ale preoţilor şi inelele şi salbele practicantelor de magie albă sau neagră. Între a întreba "cărţile" (tarot) şi a întreba "cartea" (biblia) nu este nici o diferenţă, odată ce eşti "iniţiat" în domeniul respectiv.
Pentru faptul că preoţii numesc rugăciune incantaţiile lor nu înseamnă că acestea nu sunt similare cu cele ale vrăjitorilor. Plantele transpun magic valenţele lor biologice fie că vorbim de leacurile vrăjitoreşti sau de pămătuful ortodox din busuioc. Nu mai vorbim de promovarea, expunerea şi venerarea osemintelor omeneşti ortodoxe (moaşte) ce întrece chiar şi cele mai obscure practici vrăjitoreşti contemporane, ce folosesc cel mult câte un picior de găină sau câte o coadă de salamandră. Iar apogeul simbolic creştin, împărtăşania, nu este altceva decât practica canibalică de devorare a propriei divinităţi în ideea realizării unei utopice şi veşnice împreunări.
Singura diferenţă este cea a unei conotaţii lingvistice. În timp ce unele sunt blamate de clerul consacrat, celelalte sunt ridicate la rang de "cult". Invit pe dragele noastre vrăjitoare analfabete să pună repede de o Biserică Ocultă Română, poate vor primi şi ceva fonduri de la stat, poate şi o minimă oră săptămânală de îndoctrinat copiii la şcoală. Timp de vreo 12 ani pentru fiecare puradel...
Legea vrăjitoarelor
Proiectul de lege privind protecţia persoanelor înşelate prin ghicit sau alte mijloace şi practici oculte
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Secţiunea 1 - Principii
Art. 1 - Prezenta lege are drept scop reglementarea activităţilor şi practicilor oculte, dar mai ales protejarea persoanelor înşelate prin ghicit sau alte practici oculte care induc sau menţin în eroare sau amăgire, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos patrimonial injust sau dacă s-a pricinuit o pagubă.
Art. 2 - În înţelesul prezentei legi, aceste practici nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor oferite populaţiei şi au la bază teoriile, credinţele şi experienţele empirice ale aşa ziselor clar-văzătoare în prezicerea viitorului, tămăduire de boli şi alte afecţiuni sufleteşti.
Art. 3 - Pentru acest domeniu, în cazul în care nu există, se vor crea standarde ocupaţionale care vor fi aprobate conform reglementărilor legale.
Secţiunea a 2-a - Definiţii
Art. 4 - (1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) ghicitor - persoana care se îndeletniceşte cu prezicerea viitorului;
b) practicile oculte - activităţi de ghicit şi vrăjitorie, prin invocarea unor realităţi spirituale demonice, ezoterice;
c) vrăjitoria - ritualuri magice prin care se invocă realităţi spirituale demonice, cu scopul de a înlătura anumite boli, de a reface sau destrăma legături dintre oameni;
d) farmecele - legături de vrăjitorie.
Secţiunea a 3-a - Dreptul de practică şi organizarea activităţilor oculte
Art. 5 - (1) Activităţile de ghicit şi magie vor fi încadrate în nomenclatorul profesiilor liberale.
(2) Persoanele care exercită activităţi de ghicit şi magie sunt obligate să posede autorizaţie de liberă practică, în conformitate cu criteriile stabilite de lege şi de normele metodologice, odată cu primirea avizului din partea organizaţiei profesionale de care aderă.
Art. 6 - Practicianul din domeniul ocult va fi obligat să adere la o organizaţie profesională specifică; organizaţia profesională respectivă îşi dă avizul în privinţa autorizării pentru practica în domeniul respectiv.
Secţiunea a 4-a - Înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii
Art. 7 - Prevederile referitoare la înfiinţarea organizaţiilor oculte sau de ghicit se vor stabili în deplină conformitate cu normele metodologice ale prezentei legi.
Art. 8 - La înfiinţarea organizaţiei aceasta are obligaţia:
a) de a obţine o autorizaţie din partea unor autorităţi competente, incluzând înscrierea într-un registru pe teritoriul României;
b) de a pune la dispoziţia publicului larginformaţii cu privire la specificul serviciilor prestate;
c) de a stabili ca serviciile prestate să fie asigurate în baza unui contract de prestări servicii;
d) de a stabili obligativitatea emiterii unei facturi fiscale cu plata taxei pe valoarea adăugată;
e) de a asigura respectarea normelor metodologice, normelor de morală publică, dar şi respectarea drepturilor omului.
Art. 9 - Fiecare organizaţie din domeniul ocult este obligată să ţină evidenţa practicienilor ghicitori şi vrăjitori, prin înregistrare şi actualizare periodică într-un registru propriu care se va regăsi într-un registru general al organizaţiilor oculte de la nivel naţional.
Dispoziţii finale
Art. 10 - Practicienii ocultişti, ghicitorii sau vrăjitorii nu sunt exoneraţi de răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală conform legilor în vigoare, în caz de culpă sau în situaţia inducerii în eroare a clientului.
Art. 11 - Inducerea şi menţinerea în eroare sau amăgire a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul sau dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte conform art. 244 Cod Penal Român, cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, în funcţie de forma de vinovăţie cu care este săvârşită fapta, se sancţionează cu amendă penală.
Secţiunea a 5-a - Aplicarea sancţiunilor
Art. 12 - Se interzice amplasarea cabinetelor de ghicit şi vrăjitorie sau desfăşurarea activităţilor oculte, dar şi publicitatea de orice fel, în proximitatea lăcaşurilor de cult, a instituţiilor publice, a instituţiilor de învăţământ sau a unor instituţii de interes public.
Aici găsiţi detaliile procesului legislativ (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10927) precum şi expunerea de motive.
Să punem de un for pentru autorizarea vrăjitoarelor (testare ştiinţifică a aptitudinilor)...
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Secţiunea 1 - Principii
Art. 1 - Prezenta lege are drept scop reglementarea activităţilor şi practicilor oculte, dar mai ales protejarea persoanelor înşelate prin ghicit sau alte practici oculte care induc sau menţin în eroare sau amăgire, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos patrimonial injust sau dacă s-a pricinuit o pagubă.
Art. 2 - În înţelesul prezentei legi, aceste practici nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor oferite populaţiei şi au la bază teoriile, credinţele şi experienţele empirice ale aşa ziselor clar-văzătoare în prezicerea viitorului, tămăduire de boli şi alte afecţiuni sufleteşti.
Art. 3 - Pentru acest domeniu, în cazul în care nu există, se vor crea standarde ocupaţionale care vor fi aprobate conform reglementărilor legale.
Secţiunea a 2-a - Definiţii
Art. 4 - (1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) ghicitor - persoana care se îndeletniceşte cu prezicerea viitorului;
b) practicile oculte - activităţi de ghicit şi vrăjitorie, prin invocarea unor realităţi spirituale demonice, ezoterice;
c) vrăjitoria - ritualuri magice prin care se invocă realităţi spirituale demonice, cu scopul de a înlătura anumite boli, de a reface sau destrăma legături dintre oameni;
d) farmecele - legături de vrăjitorie.
Secţiunea a 3-a - Dreptul de practică şi organizarea activităţilor oculte
Art. 5 - (1) Activităţile de ghicit şi magie vor fi încadrate în nomenclatorul profesiilor liberale.
(2) Persoanele care exercită activităţi de ghicit şi magie sunt obligate să posede autorizaţie de liberă practică, în conformitate cu criteriile stabilite de lege şi de normele metodologice, odată cu primirea avizului din partea organizaţiei profesionale de care aderă.
Art. 6 - Practicianul din domeniul ocult va fi obligat să adere la o organizaţie profesională specifică; organizaţia profesională respectivă îşi dă avizul în privinţa autorizării pentru practica în domeniul respectiv.
Secţiunea a 4-a - Înfiinţarea şi desfăşurarea activităţii
Art. 7 - Prevederile referitoare la înfiinţarea organizaţiilor oculte sau de ghicit se vor stabili în deplină conformitate cu normele metodologice ale prezentei legi.
Art. 8 - La înfiinţarea organizaţiei aceasta are obligaţia:
a) de a obţine o autorizaţie din partea unor autorităţi competente, incluzând înscrierea într-un registru pe teritoriul României;
b) de a pune la dispoziţia publicului larginformaţii cu privire la specificul serviciilor prestate;
c) de a stabili ca serviciile prestate să fie asigurate în baza unui contract de prestări servicii;
d) de a stabili obligativitatea emiterii unei facturi fiscale cu plata taxei pe valoarea adăugată;
e) de a asigura respectarea normelor metodologice, normelor de morală publică, dar şi respectarea drepturilor omului.
Art. 9 - Fiecare organizaţie din domeniul ocult este obligată să ţină evidenţa practicienilor ghicitori şi vrăjitori, prin înregistrare şi actualizare periodică într-un registru propriu care se va regăsi într-un registru general al organizaţiilor oculte de la nivel naţional.
Dispoziţii finale
Art. 10 - Practicienii ocultişti, ghicitorii sau vrăjitorii nu sunt exoneraţi de răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală conform legilor în vigoare, în caz de culpă sau în situaţia inducerii în eroare a clientului.
Art. 11 - Inducerea şi menţinerea în eroare sau amăgire a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul sau dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte conform art. 244 Cod Penal Român, cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani. De asemenea, în funcţie de forma de vinovăţie cu care este săvârşită fapta, se sancţionează cu amendă penală.
Secţiunea a 5-a - Aplicarea sancţiunilor
Art. 12 - Se interzice amplasarea cabinetelor de ghicit şi vrăjitorie sau desfăşurarea activităţilor oculte, dar şi publicitatea de orice fel, în proximitatea lăcaşurilor de cult, a instituţiilor publice, a instituţiilor de învăţământ sau a unor instituţii de interes public.
Aici găsiţi detaliile procesului legislativ (http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=10927) precum şi expunerea de motive.
Să punem de un for pentru autorizarea vrăjitoarelor (testare ştiinţifică a aptitudinilor)...
29 iunie 2010
Astrologia nu este ştiinţă
"Între fete" (Media Pro) găzduieşte un serial realizat de Alina B. - astrolog, ce începe cu articolul Omul si astrele – "as above, so below" şi continuă cu câteva articole despre istoria astrologiei, bunicele de altfel.
Problema este cu primul articol (spicuiesc câteva pasaje):
Departe de a fi un sistem de superstitii si credinte fara niciun fundament concret, astrologia este o stiinta in aceeasi masura in care si psihologia este una: nu este o stiinta esentialmente empirica, care sa se conformeze logicii newtoniene (si anume ca universul ar fi exclusiv de natura materiala, palpabila, cuantificabila), insa validitatea ei nu este mai putin plauzibila datorita acestui fapt. Astrologia opereaza pe baze astronomice (candva astronomia si astrologia erau unitare) si matematice in aceeasi masura in care cuprinde in ea mitologie, metafizica sau psihologie/psihanaliza. Daca in trecut ea avea un caracter ocult sau ezoteric, in ultimul secol a dobandit un caracter tot mai vadit exoteric: in momentul de fata, aproape ca nu exista om care sa nu fi auzit de ea sau care sa nu-si parcurs macar o data horoscopul (fie cel personal, fie cel periodic, general-valabil pentru zodia sa natala intr-un anumit interval de timp).
Deşi din start articolul trimite orice spirit analitic în desuetitudine prin etichetarea "sceptic", mă simt dator să trag un semnal de alarmă asupra gravelor erori.
1. Astrologia NU ESTE ŞTIINŢĂ, astrologia este pseudoştiinţă. Astronomia este ştiinţă.
A "ridica" la rangul de ştiinţă conceptele astrologice este crimă intelectuală. Este ca şi cum am pune egalitate între cercetarea medicală şi rugăciunile către zei în ideea că aceste rugăciuni sunt o metodă ştiinţifică.
2. Psihologia este ştiinţa ce studiază psihicul uman. Singura legătură cu astrologia este doar la nivelul studiilor ce explică de ce unii oameni cred în astrologie.
3. Astrologia NU operează pe baze astronomice. Eventual foloseşte date astronomice, dar într-un mod neştiinţific, deturnând aceste informaţii.
4. Amalgamul psihologico-astronomico-matematic invocat ca fiind "noua" faţă a astrologiei nu este de fapt decât ambalajul frumos cu care astrologii profesionişti solicită credibilitate în lipsa dovezilor şi metodelor ştiinţifice.
Cel puţin pe vremuri astrologii invocau divinitatea în a le descifra mişcarea astrelor (corpurilor cereşti). Acum se pare că divinul nu mai este la modă, se face apel la ştiinţă...
Iată prezentarea mea în ceea ce priveşte astrologia: http://profudereligie.blogspot.com/2009/10/astrologia-si-zodiacul.html
Problema este cu primul articol (spicuiesc câteva pasaje):
Departe de a fi un sistem de superstitii si credinte fara niciun fundament concret, astrologia este o stiinta in aceeasi masura in care si psihologia este una: nu este o stiinta esentialmente empirica, care sa se conformeze logicii newtoniene (si anume ca universul ar fi exclusiv de natura materiala, palpabila, cuantificabila), insa validitatea ei nu este mai putin plauzibila datorita acestui fapt. Astrologia opereaza pe baze astronomice (candva astronomia si astrologia erau unitare) si matematice in aceeasi masura in care cuprinde in ea mitologie, metafizica sau psihologie/psihanaliza. Daca in trecut ea avea un caracter ocult sau ezoteric, in ultimul secol a dobandit un caracter tot mai vadit exoteric: in momentul de fata, aproape ca nu exista om care sa nu fi auzit de ea sau care sa nu-si parcurs macar o data horoscopul (fie cel personal, fie cel periodic, general-valabil pentru zodia sa natala intr-un anumit interval de timp).
Deşi din start articolul trimite orice spirit analitic în desuetitudine prin etichetarea "sceptic", mă simt dator să trag un semnal de alarmă asupra gravelor erori.
1. Astrologia NU ESTE ŞTIINŢĂ, astrologia este pseudoştiinţă. Astronomia este ştiinţă.
A "ridica" la rangul de ştiinţă conceptele astrologice este crimă intelectuală. Este ca şi cum am pune egalitate între cercetarea medicală şi rugăciunile către zei în ideea că aceste rugăciuni sunt o metodă ştiinţifică.
2. Psihologia este ştiinţa ce studiază psihicul uman. Singura legătură cu astrologia este doar la nivelul studiilor ce explică de ce unii oameni cred în astrologie.
3. Astrologia NU operează pe baze astronomice. Eventual foloseşte date astronomice, dar într-un mod neştiinţific, deturnând aceste informaţii.
4. Amalgamul psihologico-astronomico-matematic invocat ca fiind "noua" faţă a astrologiei nu este de fapt decât ambalajul frumos cu care astrologii profesionişti solicită credibilitate în lipsa dovezilor şi metodelor ştiinţifice.
Cel puţin pe vremuri astrologii invocau divinitatea în a le descifra mişcarea astrelor (corpurilor cereşti). Acum se pare că divinul nu mai este la modă, se face apel la ştiinţă...
Iată prezentarea mea în ceea ce priveşte astrologia: http://profudereligie.blogspot.com/2009/10/astrologia-si-zodiacul.html
22 iunie 2010
Capatos îi dă o lecţie prezicătoarei Carmen Hara
Deşi nu sunt un adept al imaginilor şi stream-urilor video pe acest blog, vă trimit totuşi acest link la emisiunea lui Capatos: http://videonews.ro/action/viewvideo/50488/Dan-Capatos-scandal-in-direct-cu-Carmen-Hara/
După ce în zeci de emisiuni de la ora 5 "vestita" Carmen Harra a fost ridicată în slăvi s-a găsit cineva care să-i mai taie din elan. Lăsând la o parte formatul emisiunii "Un show păcătos" ce trimite în desuetitudine subiectul, prezicerile "ştiinţifice" făcute de Carmen Harra ar fi fost doar un motiv de ironie sau de divertisment. Dar când oamenii acţionează ca şi cum acestea se vor întâmpla cu certitudine, devine periculos. Iar dacă "estimările" (era să le zic ghicitori) se referă la neadevăruri ca fiind lucruri ce s-au întâmplat devine de-a dreptul ilegal.
Pentru doritori vă prezint mai jos tarifele practicate de şarlatană:
Consultatie telefonica:
15 minute 150 de dollari
20 minute 200 de dolari
30 minute 300 de dolari
60 minute 400 de dolari
Consultatie prin e-mail: 100 de dolari.
Ieftin ca braga...
După ce în zeci de emisiuni de la ora 5 "vestita" Carmen Harra a fost ridicată în slăvi s-a găsit cineva care să-i mai taie din elan. Lăsând la o parte formatul emisiunii "Un show păcătos" ce trimite în desuetitudine subiectul, prezicerile "ştiinţifice" făcute de Carmen Harra ar fi fost doar un motiv de ironie sau de divertisment. Dar când oamenii acţionează ca şi cum acestea se vor întâmpla cu certitudine, devine periculos. Iar dacă "estimările" (era să le zic ghicitori) se referă la neadevăruri ca fiind lucruri ce s-au întâmplat devine de-a dreptul ilegal.
Pentru doritori vă prezint mai jos tarifele practicate de şarlatană:
Consultatie telefonica:
15 minute 150 de dollari
20 minute 200 de dolari
30 minute 300 de dolari
60 minute 400 de dolari
Consultatie prin e-mail: 100 de dolari.
Ieftin ca braga...
16 mai 2010
Mecanismul superstiţiilor
Psihicul uman lucrează cu analogii şi toleranţe. Noi nu performăm în a prelucra toată informaţia care ajunge la creier, ar fi imposibil. Evoluţia a favorizat un creier eficient în detrimentul unui creier capabil să prelucreze toată masa informaţională. Este mai eficient să foloseşti analogia pentru a lua decizii asemănătoare pentru situaţii asemănătoare decât să parcurgi încă o dată acelaşi drum decizional. Din acest motiv noi lucrăm cu analogii, este de preferat să evităm un eventual pericol decât să evaluăm de fiecare dată nivelul de risc. Eficienţa se învaţă, deşi bazele sale există în psihicul uman sub formă genetică, ca zestre biologică. Toate organismele sunt favorizate în procesul de procreere dacă genetic sunt înzestrate cu formule ce protejează într-un fel faţă de potenţialele pericole. Astfel creierul uman este programat să evalueze situaţiile cu care se confruntă relativ cu situaţiile cu care s-a confruntat deja.
Dar şi aceste situaţii sunt finite, ar însemna ca fiecare generaţie să retrăiască toate experienţele generaţiei anterioare pentru a accede la cunoaştere şi la actul decizional corect. Ceea ce, iarăşi, este ineficient. Din acest motiv sistemele cognoscibile ce au avut capacitatea de a învăţa au fost favorizate, respectiv creierele primatelor Homo Sapiens, destul de mari şi complexe pentru a putea parcurge un traseu predispus spre învăţare au fost favorizate, de-a lungul istoriei, în defavoarea celor ce aveau acestă capacitate mai redusă. Astfel experienţele bătrânilor (experimentaţilor) puteau fi transmise noii generaţii, o anumită situaţie fiind identic rezolvată nu pentru că trebuia retrăită, ci pentru că soluţia era deja cunoscută, prin învăţare.
O umbră ce trece la ceas de seară prin faţa cuiva poate fi un eventual prădător sau cel puţin un animal surprins, ce ar putea reacţiona violent. Din acest punct de vedere este de preferat că "dacă vezi ceva negru ce îţi taie calea este bine să te opreşti şi să te retragi". Această prescripţie a devenit cu timpul "dacă o pisică negră îţi taie calea trebuie să faci trei paşi înapoi şi să te închini", respectiv o superstiţie. Deoarece de cele mai multe ori te puteai întâlni cu o pisică domestică, inofensivă, dar dacă nu ar fi fost o pisică şi ar fi fost un leu, hienă sau duşman? Neagră, pentru că noaptea toate pisicile sunt negre şi totodată sunt greu identificabile ca fiind pisici sau altceva. Trei paşi înapoi pentru că asta presupune cel puţin starea de alertă, dacă nu şi pregătirea de reacţie la un potenţial pericol. Iar rugăciunea sau sfânta cruce este doar formula sacră, sincretizată (reunită forţat) cu noile credinţe şi religii ce invocă divinitatea pentru ca un eventual prădător să nu fie decât o pisică.
Acest exemplu este, binenţeles, doar o formulă simplificată a procesului. Fiecare superstiţie este ancorată la o anumită realitate, la un anumit reper, la o anumită situaţie. Din acest motiv superstiţiile sunt, pe de o parte blamate, intrând în contradicţie cu diferite religii sau concepte (ateismul fiind cel mai virulent), pe de alta suportate, experimentate şi chiar promovate din considerente de eficienţă (sau măcar sentimentul eficienţei acestor practici). "Istoric vorbind, superstiţia a fost întotdeauna credinţa celui de-o religie diferită de aceea a celui care o judecă. Astfel ereziile au fost considerate a fi superstiţii, aşa cum şi religiile celorlalţi au fost definite ca fiind superstiţii" (wikipedia). Dar noi nu facem aici procesul superstiţiilor ci analiza lor. Indiferent de nivelul cultural sau de capacitatea de înţelegere a fenomenului fiecare dintre noi suntem tributari proceselor de analogie ce pot da naştere superstiţiilor. Blamarea superstiţiilor fără a ţine cont de subiectul şi obiectul lor este doar o formă de epatare şi demonstraţie a superiorităţii fără a pune la dipoziţia superstiţiosului soluţia logic-eficientă a problemei. Iar pentru cineva ce ia în calcul magicul, ce consideră neînţelesul, idescifrabilul, supranaturalul ca fiind realitate şi concret este dificil a prezenta superstiţia sa ca fiind potenţial defectuoasă sau periculoasă.
Dar şi aceste situaţii sunt finite, ar însemna ca fiecare generaţie să retrăiască toate experienţele generaţiei anterioare pentru a accede la cunoaştere şi la actul decizional corect. Ceea ce, iarăşi, este ineficient. Din acest motiv sistemele cognoscibile ce au avut capacitatea de a învăţa au fost favorizate, respectiv creierele primatelor Homo Sapiens, destul de mari şi complexe pentru a putea parcurge un traseu predispus spre învăţare au fost favorizate, de-a lungul istoriei, în defavoarea celor ce aveau acestă capacitate mai redusă. Astfel experienţele bătrânilor (experimentaţilor) puteau fi transmise noii generaţii, o anumită situaţie fiind identic rezolvată nu pentru că trebuia retrăită, ci pentru că soluţia era deja cunoscută, prin învăţare.
O umbră ce trece la ceas de seară prin faţa cuiva poate fi un eventual prădător sau cel puţin un animal surprins, ce ar putea reacţiona violent. Din acest punct de vedere este de preferat că "dacă vezi ceva negru ce îţi taie calea este bine să te opreşti şi să te retragi". Această prescripţie a devenit cu timpul "dacă o pisică negră îţi taie calea trebuie să faci trei paşi înapoi şi să te închini", respectiv o superstiţie. Deoarece de cele mai multe ori te puteai întâlni cu o pisică domestică, inofensivă, dar dacă nu ar fi fost o pisică şi ar fi fost un leu, hienă sau duşman? Neagră, pentru că noaptea toate pisicile sunt negre şi totodată sunt greu identificabile ca fiind pisici sau altceva. Trei paşi înapoi pentru că asta presupune cel puţin starea de alertă, dacă nu şi pregătirea de reacţie la un potenţial pericol. Iar rugăciunea sau sfânta cruce este doar formula sacră, sincretizată (reunită forţat) cu noile credinţe şi religii ce invocă divinitatea pentru ca un eventual prădător să nu fie decât o pisică.
Acest exemplu este, binenţeles, doar o formulă simplificată a procesului. Fiecare superstiţie este ancorată la o anumită realitate, la un anumit reper, la o anumită situaţie. Din acest motiv superstiţiile sunt, pe de o parte blamate, intrând în contradicţie cu diferite religii sau concepte (ateismul fiind cel mai virulent), pe de alta suportate, experimentate şi chiar promovate din considerente de eficienţă (sau măcar sentimentul eficienţei acestor practici). "Istoric vorbind, superstiţia a fost întotdeauna credinţa celui de-o religie diferită de aceea a celui care o judecă. Astfel ereziile au fost considerate a fi superstiţii, aşa cum şi religiile celorlalţi au fost definite ca fiind superstiţii" (wikipedia). Dar noi nu facem aici procesul superstiţiilor ci analiza lor. Indiferent de nivelul cultural sau de capacitatea de înţelegere a fenomenului fiecare dintre noi suntem tributari proceselor de analogie ce pot da naştere superstiţiilor. Blamarea superstiţiilor fără a ţine cont de subiectul şi obiectul lor este doar o formă de epatare şi demonstraţie a superiorităţii fără a pune la dipoziţia superstiţiosului soluţia logic-eficientă a problemei. Iar pentru cineva ce ia în calcul magicul, ce consideră neînţelesul, idescifrabilul, supranaturalul ca fiind realitate şi concret este dificil a prezenta superstiţia sa ca fiind potenţial defectuoasă sau periculoasă.
11 mai 2010
Explozia literaturii magicului
Dacă v-aţi făcut vre-un drum, chiar şi virtual, prin librarii, este posibil să fi fost surprinşi de abundenţa recomandărilor, promovărilor şi reducerilor pentru cărţile cu substrat magic. De la vestitul "Om frumos" al lui Dan Puric la noile romane despre vampiri, de la tehnici secrete de reuşită la noua ediţie a bibliei ilustrate de la Nemira, de la atlasul mănăstirilor la decodările astrologice sau numerologice. Primul raft, prima pagină a site-ului, sectorul de noutăţi, vitrina... Aici te întâmpină în primul rând magicul, esotericul, pseudoştiinţa, vraja, extraordinarul, paranormalul, credincioşenia, religiosul. Pentru că prinde, pentru că se vinde, pentru că dorim ca realul să nu mai fie atât de real, pentru că e mai uşor de înghiţit o minciună plăcută decât un adevăr sec. Lectură plăcută!
19 octombrie 2009
Astrologia şi zodiacul
Pornită din necesitatea de previziune specifică speciei umane, astrologia a observat repetabilitatea fenomenelor cereşti. Fiind în strânsă legătură cu ansamblul simbolurilor de sorginte religioasă, în lipsa altor informaţii, pentru om deplasarea ansamblurilor stelare era cu certitudine voinţa şi expresia divinităţii. Acest lucru a transformat trecerea timpului în Timp, formula anuală fiind repetată cu sfinţenie. Chiar au fost folosite manifestări specifice pentru ca Timpul să nu se oprească, să treacă peste momentele dificile (de exemplu solstiţiul de iarna). Totodată au observat că acest lucru se întâmplă, că dacă rugăciunile sunt susţinute şi jertfele sunt suficiente, Timpul reîncepe (acest lucru s-ar fi întâmplat oricum, dar era bine să fie siguri). Acelaşi lucru se întâmpla şi cu fenomenele mai rare, cum ar fi eclipsele de luna, sau, şi mai rare şi mai spectaculoase, eclipsele de soare. Să nu mai vorbim de ploile de meteoriţi sau de trecerea unor comete pe lângă pamânt, care, pentru omul fără informaţii suficiente, păreau inexplicabile şi le punea în sarcina divinului.
Pe de altă parte timpul, respectiv ziua şi noaptea, anotimpurile, diferitele fenomene cereşti, îi transforma, fără putinţă de tăgadă, existenţa. Ziua îşi căuta hrana sau cucerea noi teritorii, noaptea se retrăgea pentru odihnă. Primăvara semăna şi toamna culegea. Vara îşi făcea sanie şi iarna car. În funcţie de astrul solar, omul făcea previziuni care îl ajutau. Putea astfel să îşi îmbunătăţească viaţa, ţinând seama de astre, în special de soare. Şi atunci soarele a devenit Soare, astru divin, făuritor de existenţă. Prin extrapolare, întregul cer a devenit Cerul, iar astrele si constelaţiile au devenit Zodii.
Dar nu toată lumea era în stare să facă aceste previziuni. Cei ce erau în stare erau oameni deosebiţi, învăţaţi, iniţiaţi, probabil mai inteligenţi decât ceilalţi. Aceştia sunt vracii, astrologii, specialiştii în zodiace. Dar iniţierea lor se baza de cele mai multe ori pe observaţii simple, revelaţii, tradiţii şi emiteau nişte teorii ce nu puteau fi combătute. Dar atunci era mai bine să îi asculţi, pentru că tu, ca om simplu, neiniţiat, erai învăţat încă de mic de către mama ta să îi asculţi pe cei mari, pe cei importanţi. Mai bine îi asculţi şi supravieţuieşti, dacât să nu îi asculţi şi să te mănânce lupul.
Omenirea s-a dezvoltat, credinţele simple sau transformat în religii, astrele divine în zei, învăţătura în ştiinţă. Astrologia s-a despărţit în două. Studiul ştiinţific, astronomia, a devenit apanajul oamenilor de ştiinţă. Este mult prea complicat pentru omul obişnuit să se apuce a învăţa matematică, fizică, chimie, geografie, geologie şi o grămadă de alte ştiinţe pentru a înţelege în ce măsură stelele îi vor influenţa viaţa. Dar, ancestral, informaţia că acestea îi influenţează viaţa există. Şi i-o influenţează binenţeles. Ziua se hrăneşte sau cucereşte noi teritorii, noaptea se odihneşte. Soarele conduce ritmic viaţa noastră. Pentru că noi dorim asta, suntem nişte fiinţe diurne totuşi.
Astrele celelalte în schimb... Chiar şi un om simplu a învăţat totuşi componenţa sistemului solar sau faptul că stelele sunt interdependente şi formează galaxii. Că stelele conţin energie. Dar de aici şi până la a accepta că ele ne influenţează viaţa în mod concret, personal, e cale lungă. Şi prea puţin raţională.
Cea mai apropiată stea de noi este Proxima Centauri, la o distanţă de 4,22 ani lumină, adică aproape 40.000.000.000.000 km. De la această distanţă singura formă energetică ce ajunge la noi este o mică licărire. Şi o vedem dupa ce reacţiile nucleare din interiorul ei s-au întâmplat acum 4,22 ani, adica acum 1.541 de zile. Ne influenţează? Cu certitudine, dar la nivelul la care ne poate influenţa pe noi, cei ce trăim în România, faptul că un chinez în China a aprins un chibrit. Mult mai mare influenţă o avem de la Soare, dar nu de la Proxima Centauri (şi aceasta este doar cea mai apropiată stea). Ce să mai vorbim despre celelalte stele, galaxii sau constelaţii, care se gasesc la miliarde de miliarde de miliarde de kilometri.
Şi ce influenţează ?... Faptul că voi câştiga la LOTO (sau nu). Sau că mă voi întâlni cu o veche cunoştinţă. Interesant, dar chiar mă hotărâsem să stau în casă, pentru că plouă (Soarele iar şi-a făcut de cap şi a evaporat prea multă apă din ocean). Sau, într-o versiune mai elevată şi presupus credibilă, că este posibil să mă împac cu cineva deoarece o anumită planetă se deplasează în sens invers pe bolta cerească (deşi doar nouă ni se pare acest lucru, pentru că o privim de pe pământ).
Şi cine ne spune asta? Cei iniţiaţi... Este posibil?
Dacă au citit nişte cărţi, presupun că sunt scrise de cei ce au reuşit să măsoare distanţele dintre astre, dimensiunile lor, capacitatea lor energetică. Apoi au adunat suficiente experienţe povestite de către cei ce au trăit pe pământ pentru a face o analiză între poziţia şi dimensiunile acestor stele şi diferitele întâmplări ale oamenilor supuşi studiului. Apoi au analizat motivele acelor întâmplări, au eliminat orice alte motive datorate altor cauze decât cele astrale, şi, în mod logic, au dedus că acele întâmpălări se datorează numai şi numai configuraţiei astrale respective. Oare cum era poziţia stelelor când s-a întâlnit cu o veche cunoştinţă? Apoi au calculat viitoarele poziţii ale astrelor şi au concluzionat că de fiecare dată când o anume stea este într-o anumită poziţie, un anumit eveniment se va întâmpla. De exemplu, când Soarele va fi la orizont în partea de est mă voi trezi. Sau dacă Mercur este retrograd înseamnă că voi fi calm şi dipus spre discuţii. Asta pentru că sunt Geamăn. Dacă eram Berbec, dimpotrivă, aş fi nervos.
Sau este totuşi un alt procedeu, divin. Adică persoanele iniţiate sunt de fapt atinse de divinitate şi prin metode specifice (ca de exemplu revelaţia) ştiu, pur şi simplu, ce se va întâmpla.
Nu vi se pare că este absurd?
Dar oamenii au nevoie de previziuni. Chiar dacă acestea sunt false. Am, totuşi, convingerea că vom fi din ce în ce mai inteligenţi şi mai raţionali. Deşi asta presupune efort...
Informaţii suplimentare: http://ro.wikipedia.org/wiki/Stea
Pe de altă parte timpul, respectiv ziua şi noaptea, anotimpurile, diferitele fenomene cereşti, îi transforma, fără putinţă de tăgadă, existenţa. Ziua îşi căuta hrana sau cucerea noi teritorii, noaptea se retrăgea pentru odihnă. Primăvara semăna şi toamna culegea. Vara îşi făcea sanie şi iarna car. În funcţie de astrul solar, omul făcea previziuni care îl ajutau. Putea astfel să îşi îmbunătăţească viaţa, ţinând seama de astre, în special de soare. Şi atunci soarele a devenit Soare, astru divin, făuritor de existenţă. Prin extrapolare, întregul cer a devenit Cerul, iar astrele si constelaţiile au devenit Zodii.
Dar nu toată lumea era în stare să facă aceste previziuni. Cei ce erau în stare erau oameni deosebiţi, învăţaţi, iniţiaţi, probabil mai inteligenţi decât ceilalţi. Aceştia sunt vracii, astrologii, specialiştii în zodiace. Dar iniţierea lor se baza de cele mai multe ori pe observaţii simple, revelaţii, tradiţii şi emiteau nişte teorii ce nu puteau fi combătute. Dar atunci era mai bine să îi asculţi, pentru că tu, ca om simplu, neiniţiat, erai învăţat încă de mic de către mama ta să îi asculţi pe cei mari, pe cei importanţi. Mai bine îi asculţi şi supravieţuieşti, dacât să nu îi asculţi şi să te mănânce lupul.
Omenirea s-a dezvoltat, credinţele simple sau transformat în religii, astrele divine în zei, învăţătura în ştiinţă. Astrologia s-a despărţit în două. Studiul ştiinţific, astronomia, a devenit apanajul oamenilor de ştiinţă. Este mult prea complicat pentru omul obişnuit să se apuce a învăţa matematică, fizică, chimie, geografie, geologie şi o grămadă de alte ştiinţe pentru a înţelege în ce măsură stelele îi vor influenţa viaţa. Dar, ancestral, informaţia că acestea îi influenţează viaţa există. Şi i-o influenţează binenţeles. Ziua se hrăneşte sau cucereşte noi teritorii, noaptea se odihneşte. Soarele conduce ritmic viaţa noastră. Pentru că noi dorim asta, suntem nişte fiinţe diurne totuşi.
Astrele celelalte în schimb... Chiar şi un om simplu a învăţat totuşi componenţa sistemului solar sau faptul că stelele sunt interdependente şi formează galaxii. Că stelele conţin energie. Dar de aici şi până la a accepta că ele ne influenţează viaţa în mod concret, personal, e cale lungă. Şi prea puţin raţională.
Cea mai apropiată stea de noi este Proxima Centauri, la o distanţă de 4,22 ani lumină, adică aproape 40.000.000.000.000 km. De la această distanţă singura formă energetică ce ajunge la noi este o mică licărire. Şi o vedem dupa ce reacţiile nucleare din interiorul ei s-au întâmplat acum 4,22 ani, adica acum 1.541 de zile. Ne influenţează? Cu certitudine, dar la nivelul la care ne poate influenţa pe noi, cei ce trăim în România, faptul că un chinez în China a aprins un chibrit. Mult mai mare influenţă o avem de la Soare, dar nu de la Proxima Centauri (şi aceasta este doar cea mai apropiată stea). Ce să mai vorbim despre celelalte stele, galaxii sau constelaţii, care se gasesc la miliarde de miliarde de miliarde de kilometri.
Şi ce influenţează ?... Faptul că voi câştiga la LOTO (sau nu). Sau că mă voi întâlni cu o veche cunoştinţă. Interesant, dar chiar mă hotărâsem să stau în casă, pentru că plouă (Soarele iar şi-a făcut de cap şi a evaporat prea multă apă din ocean). Sau, într-o versiune mai elevată şi presupus credibilă, că este posibil să mă împac cu cineva deoarece o anumită planetă se deplasează în sens invers pe bolta cerească (deşi doar nouă ni se pare acest lucru, pentru că o privim de pe pământ).
Şi cine ne spune asta? Cei iniţiaţi... Este posibil?
Dacă au citit nişte cărţi, presupun că sunt scrise de cei ce au reuşit să măsoare distanţele dintre astre, dimensiunile lor, capacitatea lor energetică. Apoi au adunat suficiente experienţe povestite de către cei ce au trăit pe pământ pentru a face o analiză între poziţia şi dimensiunile acestor stele şi diferitele întâmplări ale oamenilor supuşi studiului. Apoi au analizat motivele acelor întâmplări, au eliminat orice alte motive datorate altor cauze decât cele astrale, şi, în mod logic, au dedus că acele întâmpălări se datorează numai şi numai configuraţiei astrale respective. Oare cum era poziţia stelelor când s-a întâlnit cu o veche cunoştinţă? Apoi au calculat viitoarele poziţii ale astrelor şi au concluzionat că de fiecare dată când o anume stea este într-o anumită poziţie, un anumit eveniment se va întâmpla. De exemplu, când Soarele va fi la orizont în partea de est mă voi trezi. Sau dacă Mercur este retrograd înseamnă că voi fi calm şi dipus spre discuţii. Asta pentru că sunt Geamăn. Dacă eram Berbec, dimpotrivă, aş fi nervos.
Sau este totuşi un alt procedeu, divin. Adică persoanele iniţiate sunt de fapt atinse de divinitate şi prin metode specifice (ca de exemplu revelaţia) ştiu, pur şi simplu, ce se va întâmpla.
Nu vi se pare că este absurd?
Dar oamenii au nevoie de previziuni. Chiar dacă acestea sunt false. Am, totuşi, convingerea că vom fi din ce în ce mai inteligenţi şi mai raţionali. Deşi asta presupune efort...
Informaţii suplimentare: http://ro.wikipedia.org/wiki/Stea
Abonați-vă la:
Postări (Atom)