Parteneriatul stat-biserică - gogoriţă pentru deturnare de fonduri

Cine doreşte să facă ceva în domeniul social face indiferent de câte fonduri primeşte sau va primi de la stat. Iată un exemplu concludent al activităţii unor organizaţii neguvernamentale, reunite la Braşov sub forma platformei numite Reţeaua de Sprjin Comunitar. Membri acestei reţele sunt fundaţii şi asociaţii, cu precădere furnizori de servicii sociale, cu recomandări substanţiale. Munca lor este imensă, în urma acesteia obţinând recunoaşterea implicită de către statul român: certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Aceste certificate nu se dau pe ochi frumoşi, pe declaraţii de intenţie sau pe vorbe de duh. Dimpotrivă. Documentaţia justificativă este stufoasă, organizaţiile au persoane pregătite, unele cu studii de specialitate, altele cu o mare capacitate de înţelegere şi decizie, au dovezi solide a unor reuşite, proiecte finalizate şi beneficiari reali. Au făcut deja dovada că pot antrena resurse, financiare şi umane, pentru a pune în practică activităţile sociale propuse. Activităţi ce nu sunt de tipul mâinilor împreunate spre rugăciune sau pelerinaje la moaşte ci lucruri concrete, de la case la educaţie, de la susţinere psihologică la consiliere juridică. Aceşti oameni sunt pe deplin îndreptăţiţi să fie promovaţi, susţinuţi şi indicaţi pentru ca statul să ofere fonduri nerambursabile pentru proiectele în care sunt specializaţi. Pentru că orice lucru bine făcut poate fi făcut cel mai bine de cei ce se pricep la asta. Nu ajunge numai dorinţa, mai trebuie şi putirinţa...

Iar putirinţa este subliniată şi reglementată în cadrul definit de Legea 350/2005 cu privire la acordarea de fonduri nerambursabile persoanelor fizice sau juridice fără scop patrimonial - asociaţii sau fundaţii constituite conform legii - sau culte religioase recunoscute conform legii. Ei bine, chiar principiile care stau la baza acestei legi (Art. 4) sunt aruncate la gunoi prin noua Lege a parteneriatului stat-biserică:
a) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca persoana fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii, beneficiar;
b) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor şi a specificaţiilor tehnice şi financiare pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
c) transparenţa, respectiv punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea
contractului de finanţare nerambursabilă, astfel încât orice persoană fizică sau juridică ce desfăşoară activităţi nonprofit să aibă şanse egale de a i se atribui contractul respectiv;
Prin această lege a deturnărilor de fonduri publice către cler se ocoleşte bruma de reglementare cu privire la echitabilitate. Biserica devine nu numai un actor preferat, ci chiar mijlocul prin care se vor face pierduţi banii publici. Iată cum arată aproape acelaşi articol 4, cu intenţia vădită de a sugera echitabilitatea:
a) nesubstituirea, respectiv asigurarea managementului serviciilor sociale care sunt organizate şi funcţionează în cadrul cultelor şi în lăcaşurile de cult, distinct de managementul serviciilor religioase; neincluderea în programul serviciilor sociale a serviciilor religioase;
Aiurea. Nu va exista zi fără rugăciune. Iar diferenţele dintre managementul serviciilor sociale va fi doar scriptic, probabli va dispare titulatura din faţa numelui...
b) protecţia împotriva discriminării, conform căruia criteriile de acces ale beneficiarilor la programele iniţiate de culte nu ţin cont de origine etnică, limbă, religie, categorie socială, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, dizabilitate sau dependenţă, precum şi de alte criterii care ar putea restricţiona drepturile omului şi libertăţile fundamentale;
Sunt curios cum va fi tratat un homosexual bolnav de SIDA de preotul ce a participat cu o zi în urmă la un marş pentru "familie".
c) libera concurenţă, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca toate cultele să aibă dreptul de a participa la accesarea fondurilor acordate conform legii;
Reţineţi doar cultele.
d) eficacitatea utilizării fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurenţial şi a criteriilor care să facă posibilă evaluarea propunerilor, a specificaţiilor tehnice şi financiare pentru finanţarea programelor prevăzute de prezenta lege;
E clar cine stabileşte sistemul concurenţial: politicianul care aruncă banul nostru...
f) tratamentul egal, respectiv aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selecţie şi a criteriilor de finanţare, astfel încât orice cult să aibă şanse egale de a încheia contractul respectiv;
În loc de orice cult ar fi trebuit scris numai cultele.

De asta public şi eu întâmpinarea pe care Institutul pentru Politici Publice o face acestei legi discriminatorii:

Bucureşti, 10 martie 2011 ■ Printr-o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, Institutul pentru Politici Publice (IPP), împreună cu mai multe organizaţii neguvernamentale furnizoare de servicii sociale din România, au solicitat să nu promulge recent adoptata Lege pentru stabilirea parteneriatului dintre Stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale, iniţiată de către deputaţi şi senatori ai PD-L, cerând ca actul normativ să fie retransmis Parlamentului spre re-examinare, pentru următoarele argumente expuse mai jos.

Organizaţiile semnatare consideră că legea este în contradicţie flagrantă cu principiul competiţiei libere în furnizarea de servicii sociale, instituind practic un al doilea monopol, după cel al Statului, al unităţilor de cult, asupra furnizării de servicii de asistenţă socială finanţate în proporţie de 80% din bugetul de stat. În circuitul legislativ din Parlament se află deja un alt proiect de lege care are ca obiect reglementarea contractării serviciilor sociale în România şi unde unităţile de cult, în calitate de furnizori de servicii sociale acreditaţi în condiţiile legii, pot participa la procedurile transparente, competitive organizate de autorităţile publice de la nivel judeţean, pentru subcontractarea serviciilor sociale alături de alte entităţi, cum sunt organizaţiile neguvernamentale, recunoscute ca furnizori de servicii sociale în toate statele europene.

În al doilea rând, legea în cauză încalcă prevederile Convenţiilor internaţionale la care România este semnatară (Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi) în ceea ce priveşte angajarea finanţării din bani publici pentru procesul de instituţionalizare a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile. Legea pentru stabilirea parteneriatului dintre Stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale nu promovează serviciile, ci permite finanţarea construcţiei de instituţii numite aşezăminte sociale, pe lângă unităţile de cult, fără a se specifica condiţii clare privind capacitatea acestora, limitele de finanţare etc.

Nu în ultimul rând, legea vine în contradicţie cu toate eforturile concentrate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în direcţia reformării sistemului de servicii sociale din România, în condiţii de transparenţă şi eficienţă.

În aceste condiţii, organizaţiile semnatare au solicitat Preşedintelui să facă uz de prerogativa constituţională şi să retransmită legea în Parlament spre re-examinare.

Organizaţiile semnatare:

Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Fundaţia Alpha Transilvană
Fundaţia Estuar
Reţeaua Romanian Harm Reduction Network (RHRH)
Fundaţia "Alături de Voi" România (ADV)
Federaţia Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR)
Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC)
Asociaţia "Divers"
Fundaţia Baylor Marea Neagră
Fundaţia "Împreună" - Galaţi
RheumCare - Târgu Mureş
Federaţia Paritate România
Organizaţia "Trebuie"
Asociaţia Raza de Soare
Fundaţia Ruhama
Fundaţia Sf. Dimitrie
APH Sporting Club
Asociaţia Română pentru Persoane cu Handicap Mental Arpeham - filiala Mediaş
Asociaţia Persoanelor cu Dizabilităţi Locomotorii din Judeţul Mureş
Caritas Alba Iulia
Motivation România
Fundaţia Mâini Dibace
Fundaţia Alături de Voi Centrul Mureş
"Trebuie" Feteşti
ESTUAR - Centrul Social Cluj
Societatea Română Speranţa
Asociaţia Phoenix-Speranţa Mediaş
Asociaţia Handicapaţilor Fizici judeţul Harghita
Centru de Recuperare şi Reabilitare Tălmaciu
Asociaţia Benone
Asociaţia HIFA-România
Asociaţia Phoenix Speranţa
ASCOTID Mureş
Asociaţia Caritas Catolica
Fundaţia "Inimă de copil"
Fundaţia Păpădia
Fundaţia de Ajutor Medical "Profilaxis" Timişoara
Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic România
Asociaţia Română pentru Persoane cu Handicap Mintal (ARPEHAM) - filiala Mediaş
Asociaţia "Sprijinirea Integrării Sociale"
Asociaţia Persoanelor cu Handicap Sporting Club Galaţi

Pentru informaţii suplimentare, contactaţi Elena Iorga, Director de programe IPP la tel: 021 212 3126, 0722 166 888 sau e-mail: elena@ipp.ro

Mulţumesc politicienilor care au înţeles absurdul legii şi s-au opus prin vot: Popescu Dan-Mircea, Prigoană Vasile-Silviu, Cazan Mircea Vasile, Orban Ludovic, Voicu Mihai Alexandru, Budurescu Daniel-Stamate, Irimescu Mircea.

Şi aşa, doar ca să vă faceţi o idee la ce nivel pot ajunge serviciile sociale patronate de biserică vă invit la film: The Magdalene Sisters (2002) - aşezământul social al călugăriţelor magdalene. Trebuie să vă pun în gardă că acest film este atât de dur încât este interzis celor sub 16 ani. Vizionare plăcută!