Am fost cu elevii în săptămâna altfel

Am fost cu elevii în săptămâna altfel, redenumită „Să știi mai multe, să fii mai bun”. Planificasem o drumeție de două zile anulată pe considerente meteo. Dar am reușit totuși să mergem într-o excursie cu eco-target, cu microbuzul. Printre altele am ajuns să discutăm, la masă, și despre cum e la școală și ce doresc elevii de la sistemul de educație.

Primul lucru ce l-am remarcat (deși-l bănuiam, m-a frapat din nou) este autolimitarea pe care și-o propun în cunoaștere. „Asta este fizică, nu ne interesează, suntem de la uman. Biologia o învățăm pentru că trebuie, eu vreau să știu lucruri doar despre psihologie, nu-mi încarc memoria cu detalii biologice.”

Ce am remarcat de fapt? Lipsa de coordonare și asamblare a informațiilor primite de elevi la școală. Pur și simplu aceștia nu-și pot da seama de ce trebuie să învețe anumite lucruri și cum se angrenează acestea. După cum spunea și academicianul Solomon Marcus: „Încă din şcoală, de la vârstele fragede, ştiinţa este sacrificată. Se predau anumite proceduri, anumite reţete, formule, dar nu se predă modul de gândire pe care îl promovează ştiinţa, şi care are o valoare universală.”

Se ajunge ca elevii să nu înțeleagă mecanismele prin care particulele de materie, ce acționează conform fizicii, construiesc atomii, care la rândul lor interacționează conform regulilor chimiei, alcătuind substanțe, inclusiv molecula vieții, ADN-ul. Acesta construiește mașinării biologice, vii, supuse regulilor selecției, rezultând evoluția. Că noi suntem una din aceste mașinării extraordinar de bine finisate datorită selecțiilor de mii, milioane și miliarde de ani, lucru evidențiat astronomic, geologic, paleontologic și antropologic. Că homo sapiens are o istorie posibil a fi evidențiată și care contează pentru a înțelege ceea ce se întâmplă acum din punct de vedere social şi economic. Și că deciziile personale se desfășoară într-un organ anatomic numit creier, ce funcționează logic, conform principiilor matematice, dar a cărui psihic poate fi influențat negativ de idei parazite. Care poate genera înţelegere, altruism și iubire. Și că a fi oameni înseamnă de fapt a fi capabili de a înțelege că înțelegem aceste lucruri, de a avea conștiința că suntem capabili a filosofa despre asta. Și că avem unica și extraordinara șansă de a cunoaște, de a vedea măreția și bogăția universului și de a ne împărtăși astfel cu existența.

Din păcate copiii sunt văduviți de aceste oportunități. Sistemul educațional e pe dos. Ministerul și Inspectoratele școlare dau indicații și interdicții pentru ca elevii să nu aibă acces la informație (expoziția Human Body). Parlamentul construiește o lege a educației la indicația Bisericii (Religia în școală - considerații juridice). Părinții sunt depășiți.

Cu toate acestea am primit și vești bune.
„Cum e cu ora de religie?”
„Cum să fie? Același lucru plictisitor, de ani de zile, doar cu alt format, în funcție de profesor. Îndoctrinare. Dacă întrebăm ceva ce nu convine răspunsul e evitat sau suntem repeziți că de ce punem întrebări d-astea. Am prefera să nu facem religie sau să facem istoria religiilor, să aflăm cum sunt religiile altora, de exemplu.”
„Păi am putea face asta. Să înaintăm către direcțiune un act prin care să solicităm să se facă la clasa noastră istoria religiilor în loc de religie confesională. Sunt sigur că găsim profesorul ce are cunoștințe despre asta. Ce ziceți?”
„Hm! Și putem noi să facem asta?”
„De fapt... nu. Conform legii părinții voștri trebuie să întreprindă această acțiune. Așa este legea educației acum. Aveți dreptul de a vă alege religia pe care să o practicați sau Dumnezeul în care să credeți și singuri, dar pentru orele de religie părinții voștri hotărăsc.”

PS. Poate veţi spune că de ce ar avea copiii nevoie de ştiinţă, de ştiinţă de-asta, complicată? Mai întâi că nu este complicată deloc. Dimpotrivă, se articulează perfect, este uşor de înţeles şi, cel mai important, este aplicabilă, oferă soluţii şi previziuni. Îi fereşte de parşivii ce-i mint cu leacuri minune şi cu reţete absurde, îi fereşte de ştiinţa falsă, de pseudo-ştiinţă. Le dispare frica datorată lipsei de informaţie şi le generează toleranţa necesară pentru a-i înţelege pe cei diferiţi.
De asta!