În viitor toţi vom fi atei

Ateii sunt concentraţi masiv în ţările dezvoltate economic, în special în democraţiile sociale din Europa. În ţările subdezvoltate nu există practic ateism. Ateismul este un fenomen deosebit de modern. De ce condiţiile moderne produc ateismul? Ca răspuns la o existenţă plină de incertitudine religia ajută oamenii să facă faţă psihologic cu situaţii periculoase sau imprevizibile. În schimb, cu un control mai mare asupra mediului extern ca urmare a dezvoltării economice şi progreselor tehnologice, credinţa religioasă va scade. Nigel Barber prezice că religiozitatea ar intra în declin (lucru vizibil în ţările dezvoltate economic) în cazul în care există o mai mare securitate existenţială şi o îmbunătăţire a sănătăţii (nu vă speriaţi, nu e cazul României :)... ). În urma studierii a 137 de ţări se arată că necredinţa în Dumnezeu a crescut odată cu dezvoltarea economică, cu securitatea venitului şi cu securitatea sănătăţii.

În primul rând, în ceea ce priveşte distribuţia ateismului în lume, un model clar poate fi identificat. În Africa sub-sahariana nu există aproape nici un ateu. Credinţa în Dumnezeu scade în mai multe ţări dezvoltate şi ateismul este concentrat în Europa, în ţări precum Suedia (64% necredincioşi), Danemarca (48%), Franţa (44%) şi Germania (42%). În schimb, incidenţa ateismului în cele mai multe ţări subsahariene este de sub 1%. Pe aici pe undeva găsim şi România, conform recensământului de acum 10 ani...

De mai bine de 80 de ani se caută un răspuns la proliferarea ateismului. Antropologul James George Fraser a sugerat că înţelegerea existenţei prin cunoaşterea ştiinţifică şi creşterea capacităţii de control a naturii suplinesc rolul pe care l-a avut religia de disipare a incertitudinii din vieţile noastre. Aceasta banuială este susţinută de date care arată că ţările mai educate au niveluri mai ridicate de necredinţă şi există corelaţii puternice între ateism şi inteligenţă.

Ateii sunt cu preponderenţă persoane cu studii care trăiesc la oraş şi se găsesc în număr mare în democraţiile sociale din Europa. Astfel, putem concluziona că ateismul înfloreşte în locurile unde majoritatea oamenilor se simt în siguranţă din punct de vedere economic şi social. De ce se întâmplă acest lucru?

Se pare că oamenii apelează la religie ca la un balsam în faţa dificultăţilor şi incertitudinii vieţii. Majoritatea religioasă este de tipul credinciosului practic, ce are nevoi imediate şi utilizează religia ca pe un instrument. În democraţiile sociale frica şi nesiguranţa faţă de viitor sunt mai mici datorită programelor de protecţie socială (care acţionează ca o plasă de siguranţă) şi datorită sistemelor mai bune de îngrijire medicală (care previn mortalitatea la o vârstă tânără). Persoanele care sunt mai puţin vulnerabile la forţele ostile ale naturii simt că au mai mult control asupra vieţii lor şi au mai puţină nevoie de religie.

In studiul său pe 137 de ţări Nigel Barber a constatat, de asemenea, creşterea ateismului pentru ţările cu un statut al bunăstării bine dezvoltat (ce permit rate de impozitare ridicate). Mai mult decât atât, ţările cu o distribuţie mai echitabilă a veniturilor au mai mulţi atei. Până şi paralelele dintre ţările majoritar musulmane (unde ateismul este incriminat) sau cele excomuniste (unde s-a încercat eliminarea religiei) au avut un rezultat ce se conjugă condiţiilor socio-economice.

În afară de a fi opiumul poporului (cum formula dispreţuitor Karl Marx), religia poate promova, de asemenea, fertilitatea, în special prin promovarea căsătoriei. Asta deoarece familiile numeroase sunt de preferat în ţările preponderent agricole, ca o sursă de forţă de muncă. În ţările dezvoltate, prin contrast, femeile au familii extrem de mici. S-a constatat că ateismul e mai mic în ţările în care o mulţime de oameni lucrează în agricultură.

Chiar şi funcţiile psihologice ale religiei se confruntă cu o competiţie acerbă în zilele noastre. În societăţile moderne, atunci când oamenii au dificultăţi psihologice, apelează la doctor, psiholog sau psihiatru. Aceştia doresc o rezolvare ştiinţifică şi preferă medicamentele reale, psihotrope, prescrise de medici în defavoarea metaforelor opiacee oferite de religie. Nu e de mirare că ateismul creşte împreună cu al treilea nivel de educaţie (studiile aprofundate).

În plus, psihologii sportivi au descoperit că a fi spectator la un meci, furnizează acelaşi tip de beneficii sociale şi spirituale, ca cele obţinute prin apartenenţa la o biserică. În trecut am mai scris despre faptul că sportul înlocuieşte religia. Acelasi lucru poate fi spus şi despre alte forme de amuzament în care oamenii se implică profund. Religia încearca să se revanşeze concurând în mass-media de consum, prin tele-evanghelism, rock creştin şi prin găzduirea de spectacole laice în biserici.

Motivele pentru care religia pierde teren în ţările dezvoltate pot fi sumarizate şi în termeni de piaţă. În primul rând, odată cu dezvoltarea ştiinţei, cu plase de siguranţă guvernamentale şi familii mai mici, frica şi nesiguranţa din vieţile oamenilor scad ducând la o mai mică piaţă de desfacere pentru religie. În acelaşi timp sunt oferite multe produse alternative, cum ar fi medicamentele psihotrope, mijloace electronice de amuzament, care nu au ataşate responsabilităţi şi care nu cer o conformare de sclav la niste credinţe neştiinţifice...