Recensământul şi apartenenţa la majoritate

În acest an, 2011, populaţia României (ca şi a întregii Europe unionale) va fi numărată, clasificată şi ordonată. Acest proces administrativ survine nu numai ca o directivă europeană ci şi ca necesitate organizatorică. Indiferent de opozanţii ideii de recenzare, încă din antichitate nevoia de ordonare şi organizare a vieţii sociale şi economice a evidenţiat necesitatea recensămintelor. Pe măsură ce statul devenea mai stabil, mai mare şi mai populat instrumentul numărării şi clasificării devenea mai stringent. În baza acestor rezultate se puteau lua decizii politice în cunoştinţă de cauză, aproape ştiinţifice din punct de vedere economico-social. Printre primele recensăminte atestate istoric amintim de cele persane şi romane. Însă cele mai vechi rezultate păstrate sunt cele din China dinastiei Han (sec I şi II dH). Acest lucru se datorează şi capacităţii organizatorice şi a bunei funcţionări birocratice de care dă dovadă sistemul antic chinez. Confucianismul nu impune doar o religie şi un sistem filosofic ci şi unul organizatoric, politico-birocratic. Acesta devine atât de bine aşezat încât rezultatele sale sunt exemplu pentru europenii lui Marco Polo chiar şi în zilele noastre.

Notă despre acţiuni de numărare sunt subliniate şi în Biblia creştină, deşi nu au rămas izvoare istorice a acestor recensăminte. Este posibil ca aceste recensăminte să fi fost executate cu adevărat, dar nu în scopul şi cu rezultatul prezentat de scrierile biblice, partinice. Aici au scopul denigrării instituţiilor statale, considerate opresoare, ce folosesc rezultatele recensămintelor pentru oprimarea creştinilor sau a "poporului ales". De altfel acelaşi lucru este simţit de mai toate grupurile minoritare ce văd în recensământ un instrument de control şi îngrădire a libertăţii. Acest lucru se datorează într-o oarecare măsură slabei prestaţii a autorităţilor ce nu reuşesc să impună o conduită corectă politic, favorizând majoritarii. Culegerea unor date cu caracter personal, intim, cum ar fi apartenenţa religioasă, rasială sau de naţionalitate este clar realizată cu scopul de a dirija cu dedicaţie anumite fonduri din buzunarul colectiv către centrele de putere, evocând o justificare "ştiinţifică".

Se practică o politică de stat greşită pe baza unei greşeli elementare de logică: apelul la majoritate. Acest lucru este urmare a unei prost înţelese democraţii, substituită de dictatura majorităţii.
Ca exemplu, considerându-se că majoritarii "cred" că nu avem un strămoş comun cu cimpanzeii statul ia de bună această informaţie şi impune sau recomandă eliminarea din sistemul educţional a conceptelor privind evoluţia speciei umane.
Un alt exemplu: deoarece majoritarii "cred" că o entitate supranaturală (numită pentru simplificare Dumnezeu) este atotputernica forţă ce dirijează existenţa lor statul permite şi chiar încurajează îndoctrinarea religioasă a copiilor.
Dacă nu au dreptate aceşti "majoritari"? Pentru că de cele mai multe ori nu au. Un exemplu concludent este cel al credinţei în structura creştină a Universului, în care Pământul plat avea deasupra Cerul iar dedesubt Iadul. Multe decizii politice şi economice s-au luat pe baza acestei credinţe, deşi niciodată Pământul nu a fost plat.

Faptul că "cei mulţi" gândesc prost nu trebuie să se transforme în politică de stat. Recensământul ar trebui să fie un barometru al stării naţiunii şi nu o justificare a politicilor defectuoase. Din păcate vocile secular-umaniste şi pro-ştiinţifice sunt mult prea puţin auzite, chiar ignorate. Temerile acestora în ceea ce priveşte manipularea desfăşurării recensământului, justificate de altfel, sunt eclipsate de intenţia vădită pe care autorităţile o au în a utiliza rezultatele. Din nevoia de populism a clasei politice pericolul major este cel de tipul Au zis cei mulţi că Pământul este plat? Atunci aşa este. Ia să tăiem din fondurile ce se ocupă de măsurarea exactă a circumferinţei Pământului şi să le dăm celor ce scriu ceva lucrări despre platitudinea acestuia.

Care este diferenţa între întrebarea dacă Pământul este plat şi cea cu ce religie ai? Nici una. Scopul este acela de a utiliza rezultatul pentru a motiva anumite cheltuieli. Cheltuieli care să justifice de ce "acei" politicieni sunt în fruntea noastră. Conteză dacă Pământul este plat sau sferoid? Pentru ei nu. Contează doar că ei au dat banii în direcţia în care majoritarii "cred". Contează că divinitatea există sau nu? Doar în măsura în care vor construi o Catedrală sau o Piramidă, un Templu sau un Mausoleu.
În consecinţă până şi metodologia de culegere a datelor este predispusă să răspundă unor realităţi deja existente:
Noi, politicienii, am dat deja nişte bani pentru a construi o SuperExtraNemaipomenităMăgăoaie? De ce să nu facem în aşa fel încât să se poată răspunde doar în măsura în care cheltuielile noastre ar fi justificate? Nu-i aşa că sunteţi "creştini-ortodocşi ai PreaSfintei şi PreaMăritoarei noastre Naţionale Biserici"? A, nu sunteţi? Dar măcar sunteţi "creştini", nu? Doar toată lumea e... Cum, nici creştini nu sunteţi? Bănuim că măcar credeţi în existenţa lui Dumnezeu, Alah, Jahve. Într-o entitate divină colo, în Designul Inteligent măcar... O Zână Măseluţă... Sau cel puţin în Monstrul din Spaghete ce organizează Universul... Nici? Înseamnă că aparţineţi de Biserica Atee sau faceţi parte din secta aia secular-umanistă... Că aşa, făr'de'religie, nu se prea poate...

Cu toate acestea recensământul rămâne un instrument substanţial pentru înţelegerea realităţii sociale. Puţinii oameni ce pricep atât importanţa acestuia cât şi potenţialul său sunt "obligaţi" să ia atitudine şi să acţioneze pentru ca interpretarea şi utilizarea acestor rezultate să se facă spre binele fiecăruia, într-o formulă echitabilă şi cât mai aproape de ceea ce înseamnă realitatea obiectivă. Lăsând deoparte ceea ce induce populism şi justificări "majoritare". Pentru că majoritatea e proastă (vezi rezultatele la bac: Potrivit rezultatelor înainte de contestaţii, doar unul din doi elevi a promovat bacalaureatul în acest an, multe licee din ţară au avut promovabilitate zero, iar în majoritatea judeţelor procentul celor care au promovat este mult mai mic faţă de anul trecut. Rezultatele indică cel mai slab bacalaureat din ultimii 20 de ani.)...