9 noiembrie 2011

Certitudinea şi argumentele

Credinciosul se raportează la ceea ce a fost învăţat să se raporteze în mod necondiţionat. El nu are dubii în credinţa sa. Dacă ar avea dubii nu ar mai fi credincios. Convingerile sale sunt imuabile, radicale, definitive. El consideră că nu se înşală, iar dacă apar umbre ale unor rezultate ce contrazic credinţele sale acceptă argumentaţii eronate sau reinterpretează enunţul iniţial în speranţa înglobării realităţii în sistemul său viciat. Credinciosul refuză să pună în discuţie credinţa sa, considerându-se discriminat de cei ce au o altă părere. Nu încercă să se întrebe dacă a sa credinţă reprezintă realitatea sau nu. În ultimă instanţă încearcă să transforme imaginea realităţii, minţindu-se.

Necredinciosul este omul dubiilor. Fără certitudini asumate nemotivat. Se ghidează doar după cele argumentate. Şi acelea sunt acceptate doar ca relative în sens filosofic. O potenţială descoperire ce lansează un alt şir de argumente poate să schimbe convingerile sale. Din acest motiv argumentele ce stau la baza imaginii sale despre realitate nu pot fi de tipul erorilor de logică, ele decurg din argumentaţii anterioare, au întotdeauna o bază faptică, demonstrabilă independent de voinţa şi scopul demonstratorului. Sistemul său este puternic şi stabil, chiar dacă pare ancorat într-o relativitate. Convingerile sale sunt solide datorită cunoaşterii ştiinţifice. Necredinciosul se îndoieşte şi de sine, consideră că poate greşi. Întotdeauna va căuta răspunsurile şi nu se mulţumeşte cu inventarea unora sau cu acceptarea lor fără dovezi.

Aici nu vorbesc de teişti şi atei. Deşi teiştii sunt fără excepţie credincioşi. Dar şi ateii pot fi "credincioşi atei". LazyPawn are un articol edificator: Sunt împotriva ateismului-credinţă.

Comentarii
2 Comentarii

2 comentarii:

  1. daca stiinta ar da raspuns la toate intrebarile omenirii , ti-as da dreptate , insa e mai multa nestiinta decat stiinta . Stiinta are prostul obicei de a se comporta ca si capul balaurului : tai un cap si rasar trei in loc. Afi un raspuns stiintific , insa apar zeci de nedumeriri si intrebari .
    A crede e cel mai firesc si normal lucru . Daca dumneata erai sceptic de cand te-ai nascut , astazi a-i fi fost un retardat . Cum a-i fi putut sa acumulezi informatii si deprinderi daca punea-i totul la indoiala ? La inceput a-i ascultat ca un copilas cuminte pe parinti, iar apoi , crescand cu varsta , a-i putut sa inveti mai usor fiind ajutat si de experienta . La fel este si cu Dumnezeu , Care vrea sa-L numim Tatal nostru .
    De ce credinciosii sunt demni de criticat? Pentru ca nu-i intereseaza sa-L cunoasca pe Dumnezeu . Ei se multumesc doar sa-I ceara ajutorul la necazuri . Insa exista si oameni care l-au intalnit pe Dumnezeu in realitate . Acestia inainteaza in cunoasterea lui Dumnezeu si sunt cei mai inteligenti si intelepti oameni din lume . Crestinismul ortodox stimuleaza oamenii sa gandeasca .

    RăspundețiȘtergere
  2. @cristian
    A crede este comod, nu firesc. Firesc este a te întreba, a fi neliniştit şi curios. Cel puţin firescul uman. Ştiinţa suplineşte această necesitate de cunoaştere cu valori reale. Ştiinţa funcţionează. Cunoaşterea ştiinţifică seamănă cu descoperirile copilăriei noastre. La un moment dat ne luăm inima în dinţi şi începem să explorăm casa, apoi cartierul, apoi oraşul, şi într-un final limita existenţei. Credinţa nu face altceva decât să ne ofere iluzia că "precum în cer aşa şi pe pământ", iluzie falsă şi care vine împotriva curiozităţii noastre.
    Predispoziţia de "a crede" informaţiile parvenite de la adulţi este specifică copilăriei şi datorată nevoii de securitate. De asta indoctrinarea religioasă în şcoală este crimă împotriva inteligenţei.
    Ştiinţa nu are răspuns la toate întrebările omenirii, dar are răspunsuri, şi acestea sunt funcţionale. Religia nu are răspunsuri, are minciuni pe post de răspuns. Pentru că omul mai are o predispoziţie. Dacă nu este în stare să afle răspunsul, îl inventează. Mai bine un răspuns prost decât lipsa lui. Iar religia face ca omul să nici nu mai caute răspunsurile oferindu-i iluzia că le are deja.

    RăspundețiȘtergere

Vă rog să treceţi un "nume", chiar dacă este fictiv.