6 iulie 2013

Biblia - geneză şi metamorfoză IX

Religiile bazate pe Biblie au o mare problemă. Ca orice alte religii cu pretenţii de explicare a naturii dau greş. Şi ca orice alte religii, dogmatice fiind, persistă în greşeală.

A cunoaşte natura, chiar şi la nivel individual, empiric, este un proces în care elementele corespunzătoare evidenţelor sunt păstrate iar cele necorespunzătoare eliminate. În mare, acesta este tipul de cunoaştere ştiinţific, mecanismul modern fiind de fapt doar forma eficientizată de a ajunge la concluziile cele mai apropiate de realitate. Din acest motiv, al faptului că totul este supus analizei şi revizuirii, cunoaşterea pare incertă, teoretic existând posibilitatea ca o anumită situaţie să demonstreze că un întreg ansamblu de legităţi sunt eronate şi că de fapt nu cunoaştem nimic. Nu este chiar aşa. Întradevăr, ştiinţa, ca formă de cunoaştere, are atributul valoros de a putea fi verificată. Adică poate fi analizată o situaţie şi demonstrat ca fiind, cel puţin teoretic, falsă. Are calitatea de a-i putea fi infirmate concluziile. Dar tocmai acest lucru dă putere, deoarece realitatea în sine este stabilă şi atunci cunoaşterea ei prezintă adevăruri stabile, evidenţiabile şi evidenţiate. În consecinţă, acest tip de cunoaştere, ştiinţific, are un "nucleu dur" de adevăruri bine şi solid explicate, deşi aceste sunt supuse, în continuare, posibilităţii de a fi verificate oricând şi, ipotetic, infirmate.

Nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul "cunoaşterii" de tip mistic, religios. Informaţiile emise sunt considerate, din start, universal şi absolut valabile, fără a mai trece prin procesul de verificare. Biblia conţine aceste tipuri de  informaţii, bazate pe revelaţii intrate în tradiţie şi impuse cu autoritate, dar care nu pot fi verificate. Numai că Biblia este şi dogmă, adică este de neschimbat, interzis a fi revizuită. Asta duce, în timp, la situaţii de-a dreptul contrare cunoaşterii, în care evidenţele descoperite intră în conflict direct cu dogma impusă de Biblie. De fapt Biblia rămâne într-o zonă de necunoaştere, generând conflictul cu evidenţele descoperite.

Ce se întâmplă cu noi, oamenii care vieţuim între aceste două situaţii? Cei mai mulţi dintre noi facem o sănătoasă şi eficientă selecţie, acceptând că Biblia nu are valoare reală în ceea ce priveşte cunoaşterea naturii. Acolo suplinim cu informaţiile primite pe căi ştiinţifice, înlocuind erorile Bibliei. Cel puţin în zona în care educaţia şi experienţa personală ne-au demonstrat că aceasta se înşală. Uneori chiar clerul purcede la asta, modificând cuvintele Bibliei pentru a fi conforme cu realitatea, după cum am subliniat aici: Biblia - geneză şi metamorfoză V ... sau Sfânta Scriptură - despre rotundul pământului....

Am spus "cei mai mulţi", nu "toţi". Sunt unii, puţini, întradevăr, atât de absurzi, atât de rigizi în dogma biblică, încât iau cuvintele biblice fără nici un fel de discernământ. Unul dintre ei este Stefan Brozban. Iată ce-mi scrie acesta, personal, din dorinţa de a-şi ajuta confraţii într-ale ortodoxiei:
Stefan Brozban
ia da-mi si mie din Biblie unde spune de liliac ca este pasare si unde spune de balena ca e peste
Profu' de Religie
Se spune "te rog frumos".
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=17&cap=14#18
şi
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=47&cap=11#19
pentru liliac
http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=40&cap=2
este povestea cu peştele cel mare. Singurul animal ce seamănă cu peştele şi care putea fi atât de mare ca să-l înghită întreg pe Iona sunt balenele.
Stefan Brozban
Balena poate nu ai auzit dar nu poate inghiti decat pesti mici, pentru ca are fanoane, adica niste oase transversale care . Daca asta nu o stiai ca se invata la gimnaziu, vai de stiinta ta. Si acolo nu spune nimic de balena. Cauta definitia fanoanelor si cauta anatomia balenei sa vezi. Acel peste se numeste chit, nicidecum balena. Argument deci total invalid.
Of, of, of, Ştefane, Ştefane! Ai la dispoziţie un instrument excelent de verificare şi analiză, dar nu-l foloseşti deloc. Balena este acel peşte pomenit în Biblie, tocmai pentru că-i mai spune şi chit, după terminologia slavonă, cea care a adus ortodoxia pe meleagurile noastre:
CHIT, chiți, s. m. (Zool.; înv.) Balenă. – Din sl. kitŭ. Sursa: DEX '98 (1998)

Despre liliac asa este, ii spune pasare. Dar oare pe vremea lui Moise se facuse impartirea in reptile, pasari, mamifere etc? Nu se facuse. Aceasta impartire s-a facut mult mai tarziu. In Biblie multe lucruri sunt facute cu pogormant, daca stii ce este ala. Adica Dumnezeu trebuia sa se faca inteles unor fiinte cu capacitate limitata, cum este omul. De multe ori Iisus Hristos a vorbit in pilde despre Imparatia Cerurilor, si asta ca sa se poate intui. Si pe satana l-a inchipuit ca pe un sarpe dar el este duh, nu are corp material. Biblia nu a vrut sa fie un tratat stiintific extraordinar de precis ci istoria poporului evreu pana la venirea Mantuitorului Hristos, pe care o si anticipeaza (VT) si Evanghelia lui Hristos, Noul Legamant. Ca sa le spuna evreilor ca liliacul este mamifer trebuie sa se apuce Dumnezeu sa faca bilogie cu ei. Porunca era clara: nu manca liliac. Inca o data argument invalid.
În sfârşit, o veste bună. Suntem împreună de acord că liliacul este mamifer şi nu pasăre. Numai că, după cum scrie în Biblie, împărţirea în reptile (târâtoare), păsări şi mamifere (animale, fiare sălbatice) se făcuse încă din primele versete, de la Geneză, cap 1. Biblia se vrea un tratat de biologie, chiar dacă suntem de acord că nu este. De asta şi hotărăşte ca unele animale sau plante să nu fie mâncate, tocmai pentru că se crede infailibilă în biologie (anatomia şi fiziologia omului fac parte din biologie).
Dar dacă Biblia nu este un tratat de biologie atunci de ce trebuie să o luăm în considerare în ceea ce priveşte apariţia, evoluţia şi fiziologia lumii vii? Spui că Biblia s-a adresat pe înţelesul oamenilor de atunci şi că ea trebuie interpretată? În acest caz selecţia naturală trebuie să fie interpretarea Bibliei prin care vieţuitoare mai simple generează urmaşi ce devin vieţuitoare mai complexe. Adică nu este tratat de biologie dacă spune că liliacul este pasăre dar este tratat de biologie când spune că omul este construit din lut.
Şi încă o inadvertenţă. Probabil ai vrut să spui pogorământ şi nu pogormant. Numai că asta înseamnă cu totul altceva decât laşi să se înţeleagă. Pogorământ = Exceptie sau concesie facuta in unele cazuri de abatere de la normele legale. Este practicat de ierarhii Bisericii ortodoxe in cazuri exceptionale, prin derogare de la prevederile canoanelor. În unele cazuri se foloseşte şi pentru a accepta mâncarea unor anumite alimente sau animale.

Si contrar a ce spune stiinta, pamantul nu se roteste, nici macar nu se misca. Pamantul sta si soarele se misca in jurul lui. Asta s-a si demonstrat experimental cu experimentul Michelson-Morley care cauta viteza pamantului in eter. Au gasit-o egala cu zero. Pamantul e facut inaintea tuturor stelelor si planeteleor, inclusiv inaintea sorealui. Soarele e facut in ziua a 4-a a creatiei, pe cand pamantul este intr-un timp nedefinit inainte de orice creatie materiala. Pe ce te bazazi cand spui ca pamantul se invarte? Stii cu ce viteza spune stiinta ca se invarte? Cu 1500 de mile pe ora. Adica daca eu arunc perfect vertical o minge in sus si sta in aer cateva secunde ar trebui sa cada in alt loc, nu in locul din care a cazut. Daca iau un pahar de apa si il las intr-un loc suprafata apei va fi perfect orizontala si nu va prezenta nici urma de miscare cum ar trebui sa prezinte daca pamantul se misca. Valabil de ex cu o racheta de mici dimensiuni care poate sa stea cateva minute in aer. La cadere ar trebui sa cada peste catevz zeci de km mai departe de locul initial, dar nu o face. Ai putea sa imi argumentezi ca se misca cu tot cu atmosfera, ca asta e argumentul vostru clasic. Dar nu e valid, pentru ca se stie din legile fizicii ca un gaz nu se tine de un solid cand solidul se misca. Ori atmosfera este gaz, iar pamantul este un solid. Asa ca atmosfera de la atata miscare s-ar fi evaporat de mult in spatiu, dar nu a facut-o. O sa spui ca e atrasa de gravitatie. Stiinta habar nu are ce este aia gravitatie. Nu are o definitie precisa, nu stiu cum sa o clasifice. E definita in functie de massa si massa in functie de gravitatie.
Daca ar fi gravitatie sa tina atmosfera inspre centrul pamantului, tot ce e foarte usor ar cadea la suprafata pamantului si noi nu am putea respira. Contra gravitatiei este si simplul fapt ca plantele cresc in sus, nu raman datorita gravitatiei la pamant. Gravitatia nu stim exact ce este, dar nu e nici ce spune stiinta. Gaurile negre, de vierme, si alte bazaconii sunt pur si simplu speculatii si chiar unii fizicieni au spus ca teoria lui Einstein are mari lacune si e falsa.http://www.youtube.com/watch?v=bRoYZSbbp_U
Aici te rog să faci un experiment. Să te urci într-un vehicul care se deplasează uniform şi să dai drumul unei greutăţi. Conform a ceea ce tu susţii ar trebui ca obiectul să cadă mai spre spatele vehicolului, odată ce vehicolul se mişcă. Dar, surpriză, acesta va cădea perfect vertical, exact în locul din vehicol deasupra căruia am dat drumul greutăţii. De ce oare? Pentru că atât vehicolul cât şi obiectele din interior formează acelaşi sistem inerţial, adică sunt în repaus unul faţă de celălat. Toate obiectele de pe Terra, împreună cu planeta în sine, formează acelaşi sistem inerţial. Aşa încât indiferent cât de repede sau încet s-ar mişa Pământul faţă de Soare pentru cei ce stau pe Pământ senzaţia este că acesta nu se mişcă, la fel cum este pentru cei ce stau în vehicolul ce se deplasează cu viteză constantă. De asta o greutate aruncată vertical cade în acelaşi loc.
Ah, cade. Oare de ce cade? Pentru că este atrasă de Pământ? Adică cum "este atrasă"? Aha, este acolo o forţă ce nu o lasă să se ridice prea mult. Am putea să-i spunem acelei forţe gravitaţie?
Datorită gravitaţiei nu numai atmosfera stă "lipită" de Pământ (gravitaţia Pământului atrage nu numai corpurile solide dar şi atomii sau moleculele de gaz, adică atmosfera), dar şi Luna formează împreună cu Pământul sistemul planetar terestru ce se roteşte în jurul Soarelui. De ce nu rămâne în urmă atmosfera când Pământul se mişcă? Pentru că dincolo de atmosferă nu exisă materie destul de densă pentru a se freca de gazele atmosferice astfel încât să le smulgă din atracţia gravitaţională a Pământului. Ba chiar, datorită acesteia, Pământul se tot îmbogăţeşte cu materie: meteoriţi sau alte particule ce sunt capturate de câmpul gravitaţional terestru.
Cât despre experimentul Michelson-Morley trebuie să spunem că acesta a demonstrat, de fapt, că eterul nu există şi nu că pământul e static: http://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Michelson-Morley. Adică este exact invers de cum susţii tu.

Ca o concluzie, Biblia este o carte tare proastă. Nu este cunoaştere. Atât în ceea ce priveşte biologia cât şi în ceea ce priveşte fizica sau orice altă ştiinţă (adică lucruri ce se pot verifica). Dacă este atât de lipsită de încredere în ceea ce se poate verifica de ce credeţi că are credibilitate în chestiuni ce nu se pot verifica, cum ar fi apariţiile unor duhuri, revelaţiile unora sau minunile altora?
Pentru că Biblia vine la pachet cu sentimente egoiste dar plăcute, cum ar fi ideea că eşti nemuritor, că dacă faci unele lucruri vei fi fericit, că universul este construit special pentru tine.
Comentarii
12 Comentarii

12 comentarii:

  1. Ca o concluzie, Biblia este o carte tare proastă. Nu este cunoaştere. Atât în ceea ce priveşte biologia cât şi în ceea ce priveşte fizica sau orice altă ştiinţă (adică lucruri ce se pot verifica). Dacă este atât de lipsită de încredere în ceea ce se poate verifica de ce credeţi că are credibilitate în chestiuni ce nu se pot verifica, cum ar fi apariţiile unor duhuri, revelaţiile unora sau minunile altora?
    Pentru că Biblia vine la pachet cu sentimente egoiste dar plăcute, cum ar fi ideea că eşti nemuritor, că dacă faci unele lucruri vei fi fericit, că universul este construit special pentru tine.

    RăspundețiȘtergere
  2. biblia nu se ocupa in mod special cu studiul lumii materiale. dar spune, tu ai vreo dovada ca NU esti nemuritor? adica 'ceva' supravietuieste din tine dupa moartea fizica (materiala).in acest domeniu 'stiinta'nu are raspuns.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi aici e chestiunea. Cel ce face afirmaţia trebuie să vină cu argumentele. Adică cel ce susţine că după moarte supravieţuieşte ceva (sufletul?) trebuie să demonstreze asta.
      Aşa demonstrează tu că după moarte NU ajungem la zeul hindus Shiva (https://ro.wikipedia.org/wiki/Shiva).

      Ștergere
  3. pai aici e chestiunea; eu nu pot demonstra ceva ce nu poate fi 'demonstrat' iar tu nu poti cemonstra contrariul, deci remiza.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O, da. Remiză este şi dacă ne referim la existenşţa lui Moş Crăciun. De fapt Adevăratul Dumnezeu este Moş Crăciun (bisericile moderne doar l-au uzurpat). Nu e glumă. Atâta doar că eu nu pot demonstra asta (Adevăratul Dumnezeu este nedemonstrabil) dar nici tu nu poţi demonstra contrariul. Deci remiză.

      Ștergere
  4. Îndrăznesc să intru și eu în discuție. Ați spus: "demonstrează tu că după moarte NU ajungem la zeul hindus Shiva". Păi, nu ajungem la zeul hindus Shiva sau la oricare alt zeu pentru că toţi aceştia sunt falşi. Cum demonstrează ei (aceşti zei) sau cum au demonstrat că ceea ce oferă ei oamenilor sau ceea ce susţin ei este adevărat? De cine au fost creaţi zeii la care se închină cei din India, de exemplu? De oameni. Sunt doar nişte statui care au ochi, dar nu văd; au urechi, dar nu aud. Însă Isus a demonstrat că tot ceea ce a spus El e adevărat prin faptul că a înviat din morţi. Dacă El nu învia, atunci credinţa în El era degeaba. Însă prin învierea lui a arătat ca El e singurul Dumnezeu adevarat. Mohammed doar a proclamat nişte lucruri, însă nu a demonstrat ceea ce a susţinut. Buda la fel.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Felicitări pentru îndrăzneală.
      Faptul că tu susții că acei zei sunt falși are aceeași valoare de adevăr ca și afirmația că Dumnezeu și Isus sunt falși. Dacă noi credem ceva acel lucru nu devine adevărat pentru că noi credem asta. De exemplu Moș Crăciun nu era mai adevărat pe vremea când eram copii, adică pe vremea când credeam din toată inima că el există, după cum nu este mai puțin adevărat nici acum, când nu mai credem. Avem nevoie de alt fel de dovezi care să confirme sau să infirme o afirmație.
      În ceea ce privește ideea că Isus a înviat avem doar o singură situație, amintită de Biblie, în care femeile ce au fost la mormânt (probabil Maria Magdalena) au descoperit că acesta era gol. Asta nu implică în mod exclusiv o înviere, ci doar dispariția (furtul?) unui cadavru. Sau pur și simplu nu l-au observat.
      Eu mă pot înșela. Ochii mei au nevoie de ochelari, creierul meu nu funcționează rațional întotdeauna. De asta am nevoie de instrumente adecvate pentru a-mi face o idee corectă cu privire la ceea ce ne înconjoară. Tu nu te poți înșela? Cred că da. Oare acele femei, precum și cei ce au îmbrățișat mai apoi ideea că Isus a înviat, nu se puteau înșela? Foarte posibil. Nu ne putem baza pe acele afirmații doar pentru că am fost învățați să facem asta, avem nevoie de dovezi. Concrete. Verificabile. Un dumnezeu ce nu suportă a fi verificat este la același nivel cu ceilalți zei (falși), cu Moș Crăciun sau zânele și spiridușii copilăriei noastre.

      Ștergere
  5. Dacă Isus ar fi minţit în legătură cu ce a susţinut El, atunci nimeni dintre urmaşii Lui nu ar fi acceptat să moară. Toţi cei care au crezut în El şi L-au urmat au susţinut cu tărie că Isus a înviat şi acest lucru le-a schimbat lor vieţile. Nimeni nu e dispus să moară pentru o fantezie sau o idee despre care ştie că nu e adevărată. Noi, oamenii, ţinem prea mult la vieţile noastre pentru a muri pentru nimic. Însă toţi cei ce au crezut în Isus au ştiut că după moarte Il vor vedea pe El, de aceea nu s-au apărat când persecuţiile erau tot mai puternice împotriva lor.
    Biblia susţine că Isus a fost văzut după ce a înviat, în carne şi oase: "După suferinţa Lui, li S-a înfăţişat viu, prin multe dovezi convingătoare, arătându-li-se deseori". Noul Testament a fost scris în primul secol, în contextul în care evreii considerau spusele lui Isus o nebunie, la fel ca şi grecii, care credeau a fi imposibil faptul că acest om care se considera a fi un Împărat şi Dumnezeu poate ierta păcatele unui om, mai ales că fusese omorât de către propriul Lui popor. Dar să presupunem că nu cred(pe Isus şi învierea Lui). Să apelez la logica pe care o am. Cei care credeau că singura cale către cer este Isus şi că zeii la care se închinau oamenii era falşi (ai grecilor şi ai romanilor) se împotriveau sistemului, culturii şi societăţii. Ştiau că puteau fi torturaţi şi omorâţi în orice clipă, şi totuşi ei deveneau mai puternici în sufletul lor. Nu voiau să îi atragă pe oameni la o religie, la nişte ritualuri, pentru că ştiau că acestea nu ajută la nimic. Ei doreau ca oamenii să ajungă să îl cunoască pe Isus, să cunoască iubirea Lui care L-a adus să sufere pe cruce pentru nişte păcătoşi razvrătiţi. Acestea ar trebui să dea de gândit puţin.
    În ceea ce priveşte afirmaţia dumneavoastră: "Nu ne putem baza pe acele afirmații doar pentru că am fost învățați să facem asta", eu nu cred în Isus pentru că aşa am fost învăţată. El mi-a vorbit inimii mele şi mi-a schimbat inima, arătându-mi adevărul Scripturii. Şi eu m-am luptat în inima mea să aflu adevărul şi singurul care stă în picioare când este pus la încercare este Isus.
    Cine a spus că Dumnezeu nu suportă a fi verificat? Tocmai, cel care caută adevărul să îl caute şi să îşi pună întrebări, pentru că răspunsurile există. Însă există foarte mulţi oameni care pretind că vor să ştie adevărul, dar care se împotrivesc, dorind să creadă doar ce le gâdilă lor urechile. Biblia spune: "Mă veţi căuta şi mă veţi găsi, dacă mă veţi căuta din toată inima." (Ieremia 29:13)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Spui că oamenii nu acceptă să moară pentru anumite idei decât dacă acele idei sunt adevărate? Nimic mai greşit. Atunci ar însemna că sinucigaşii islamişti sunt adepţii adevăratei religii, odată ce se sinucid cu o ardoare nemaivăzută nici măcar la creştinii timpurii. Asta ar face ca Mahomed să fie adevăratul trimis al Domnului şi nu Isus. Trebuie să recunoşti că este falsă această idee. Oamenii îşi dau viaţa pentru o anumită idee deoarece aceasta funcţionează ca un virus, fiind subjugaţi de ea şi acţionând pentru prezervarea şi multiplicarea ideii în sine, chiar şi în detrimentul propriei fiinţe şi a altora: Dumnezeu este o ipoteză ineficientă. Și periculoasă.
      Acum despre cum au văzut apostolii pe Isus?!? Nimic mai simplu. Este vorba de pericolul excluderii din grup. Să nu uităm că după ce Maria Magdalena a sugerat că Isus a înviat, după cum promisese, odată ce dispăruse trupul său din mormânt, cei ce nu acceptau ideea ar fi fost eliminaţi dintre apostoli. Petru, mare adversar al Mariei Magadalena şi misogin extrem, a fost nevoit să accepte ideea, asumându-şi sarcina de a proclama că l-a văzut şi a stat de vorbă cu acesta. Imediat apostolii au confirmat că Isus este viu şi că au stat de vorbă cu el, Toma fiind chiar cel ce a certificat realitatea, "verificând" rănile divine. Numai că pericolul putea fi disiparea puterii apostolilor prin accesarea comunităţii de nou veniţi, ce-l "vedeau" pe bandă rulantă pe Isus. Exemplu este Pavel, ce intră în colectivul apostolilor deşi nu l-a văzut pe Isus în viaţa de dinaintea martiriului. Astfel că religia creştină incipientă suferă o întoarcere, viziunile fiind necesar a fi certificate de preoţii noii religii care-l "înalţă" pe Isus la cer după cele patruzeci de zile canonice, protejând astfel colectivul iniţiatic dar certificând învierea.

      Ștergere
  6. Din intamplare am ajuns sa citesc conversatiile voastre. Dar citindu-le, subiectul discutiei mi-a trezit interesul. Asa ca daca nu deranjez as vrea sa arunc si eu o intrebare. Adevarul este relativ sau absolut?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Adevărul este absolut. Cunoaşterea lui (imaginea lui) este relativă, mai exact subiectivă, în funcţie de capacitatea de a percepe şi înţelege a celui ce judecă dacă ceva este adevărat sau nu. Din acest punct de vedere este cert că lipsa dovezilor nu certifică în nici un chip respectiva imagine a adevărului.

      Ștergere

Vă rog să treceţi un "nume", chiar dacă este fictiv.