30 octombrie 2011

Ştiinţa şi şcoala, două chestii paralele

Iată ce spune academicianul Solomon Marcus într-una din emisiunile Garantat 100%:
Ştiinţa contemporană este capabilă să comunice cu societatea mult mai puţin decât ştiinţa secolului al XIX-lea, de pildă. Decalajul dintre ştiinţă şi societate a crescut enorm. Limbajul ştiinţific s-a ultraspecializat, ultramatematizat, e înţeles tot mai puţin de masele de oameni. Mai mult, cele mai multe rezultate ştiinţifice vin în conflict cu simţul comun, pot fi greu explicate, înţelese. De matematică să nu mai vorbesc. Ce putem să facem? Şi aici, vedeţi, ajungem tot la educaţie. Pentru că ştiţi de unde vine prima mare greşeală? Din modul în care se predă ştiinţa în şcoală. În primul rând ştiinţa care se predă acum în şcoală e în urmă cu cam vreo sută de ani faţă de ştiinţa vie care se face sub ochii noştri. De multe ori e în urmă chiar şi cu secolul al XIX-lea.[...] Încă din şcoală, de la vârstele fragede, ştiinţa este sacrificată. Se predau anumite proceduri, anumite reţete, formule, dar nu se predă modul de gândire pe care îl promovează ştiinţa, şi care are o valoare universală.

Voi, părinţii, nu sunteţi oripilaţi mai ales de orele de religie din şcoala românească, unde tocmai metoda ştiinţifică de înţelegere a realităţii este blamată şi subordonată dictonului creştin: Crede şi nu cerceta?
Voi, profesorii şi pedagogii, nu sunteţi încă sideraţi de conceptele pline de erori de logică promovate în cadrul orelor de religie ce distrug şi bruma de teorie ştiinţifică ce încercaţi să o conştientizaţi în mintea elevilor?
Voi, elevii, nu sunteţi sictiriţi de orele de rugăciune şi tradiţionalism prost înţeles, în care bunătatea este luată cu japca de Dumnezeul din manualul de religie şi frumosul este subordonat celor zece porunci?
Voi, profesorii de religie, nu sunteţi conştienţi de răul visceral pe care îl sădiţi în creierul copiilor ce vor fi temători de noul identificat cu Diavolul şi care vor accepta doar binele rezumat la o carte scrisă acum 2000 de ani?
Comentarii
28 Comentarii

28 de comentarii:

  1. Adica ce vrei sa spui ca religia nu este stiinta?
    Religia nu identifica noul cu diavolul, de obicei traditia apare reticenta la nou, dar asta nu inseamna ca-l identifica cu diavolul, ci este vorba de pragmatism.
    Observ un defect de logica in text, cel care apare des pe blog, pe langa faptul ca textul respectivului Solomon nu vorbeste despre religie, dar imediat este interpretat convenabil, si anume faptul ca dupa ce blamezi singura ora de religie pe saptamana ca indoctrineaza copiii, spre deosebire de restul orelor asa zis stiintifice, folosesti acuzatiile unui academician la adresa lor ca fiind adresate religiei, fara sa iti dai seama ca educatia este deficitara nu din cauza orei de religie ci din cauza celorlalte ore care sunt prost gandite.

    RăspundețiȘtergere
  2. @mastic
    Religia nu este ştiinţă odată ce este predată confesional. Dacă vorbim de istoria şi analiza conceptelor religioase... Dar asta nu se întâmplă în România.
    Odată ce non-ştiinţa este "ridicată" la rangul de materie de studiu copiii sunt bulversaţi şi intimidaţi. Asta spun eu peste ceea ce spune Solomon Marcus, care doar că nu "denumeşte" una dintre probleme.

    RăspundețiȘtergere
  3. @mastic
    Teologia aparține de știință în măsura în care păstrează un discurs rațional. Din acest motiv teologia poate fi sumată științei în condițiile analizei fenomenului religios.
    Considerând existența sau inexistența divinităților ca fiind o situație de fapt în mentalul credincioșilor, teologia ca știință trebuie să plece doar din acest punct, arătând și demonstrând implicațiile dogmaticii, moralei religioase și a ideilor filosofice.
    Deoarece nu pune în discuție existența divinității teologia se pune în afara spațiului științific odată ce nu aduce dovezi raționale cu privire la existența acelei divinități.

    Altfel spus, teologia utilizează metoda științifică, dar pleacă de la o premisă neștiințifică, fără a fi interesată de demonstrația acelei premise. Tu ce zici, e știință?

    RăspundețiȘtergere
  4. Pai zic despre teologie ca este stiinta in masura in care este stiinta si psihologia sau stiinta de acum 50-60 de ani. Poti afirma despre tratatele stiintifice de acum 50-60 de ani ca nu sunt stiintifice sau demonstrate stiintific? Iar daca le iei acum la citit, fiind muzician, matematician, chimist, fizician, medic, psiholog, filosof, etc, etc, e posibil ca anumite aspecte sa te amuze teribil. Si nu doar pentru limbajul folosit, asta referitor la faptul ca multi se leaga de limbajul bisericesc. Pai si stiinta are un limbaj de iti vine sa-i impusti. Dar n-a cerut nimeni sa se darame stiinta pentru grozaviile stiintifice scrise in acele tratate extrem de stiintifice. Si nu ma refer doar la limbaj, ma refer la teoriile promovate, stiintifice, multe reformulate intre timp. Ca sa ma simt in largul meu sau rolul de a nu crede nimic ti-as cere sa-mi demonstrezi stiintific existenta psihicului, eu stand pregatit cu replica ca psihologia porneste de la o premiza gresita. Ce zici? Te rog sa-mi demonstrezi stintific ca sentimentele exista. Sunt aceste sentimente o vulnerabilitate sau dimpotriva? Avem nevoie de ele? Dau ele lapte, carne, branza, oua?

    RăspundețiȘtergere
  5. nu mai fa afirmatii numai dupa ureche . Crede si nu cerceta nu este un dicton crestin . Cel putin in Biblie nu este scris asa ceva si nici sfintii nu au promovat astfel de atitudini .

    RăspundețiȘtergere
  6. @Anonim2
    Dictonul "Crede şi nu cerceta" este atribuit unuia dintre criticii creştinismului timpuriu, Celsus, ce a prezentat sugestiv identitatea creştină prin acest concept. Din păcate scrierile sale au ajuns la noi doar prin citatele despre el ale creştinului Origen, acestea fiind distruse de biserică. De ce-or fi fost distruse?
    Faptul că aceste cuvinte nu sunt ca atare în textul Sfintei Scripturi nu înseamnă că li se solicită creştinilor să nu creadă în cuvântul biblic şi să cerceteze.

    RăspundețiȘtergere
  7. daca vreun scriitor bisericesc face o afirmatie nu inseamna ca acesta este glasul Bisericii .Cel putin in cazul expus de tine , e vorba doar de parerea lui personala si nu are nici o legatura cu invatatura lui Hristos si a Bisericii .
    Hristos spune :" Şi Eu zic vouă: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide... Cercetaţi Scripturile, că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. Şi acelea sunt care mărturisesc despre Mine...Şi le-a zis Iisus: Oare nu pentru aceasta rătăciţi, neştiind Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?... Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis."
    Vezi , e vorba despre cunoastere , despre cercetare , despre intelegere , ca de-aia ne-a dat Dumnezeu ratiune.
    Dumnezeu ne invita sa-L cautam , sa-L cercetam ca sa putem ajunge sa-L cunoastem . Cunoasterea de Dumnezeu este o cunoastere reala , autentica , mai presus de cunoasterea empirica .

    RăspundețiȘtergere
  8. @Anonim (v-am rugat de nenumărate ori să vă semnaţi comentariile)
    Citezi "Cercetaţi Scripturile, că socotiţi că în ele aveţi viaţă veşnică. Şi acelea sunt care mărturisesc despre Mine". Eu înţeleg că NUMAI scripturile, numai ACESTE scripturi.
    Este şi normal că solicită cunoaştere, dar doar a scripturilor ce îi susţin afirmaţiile. De altfel se adresează tocmai celor ce îi contestă menirea. Mai multe detalii în Ioan, 5.20-47. Argumentaţia utilizată acolo de Iisus este de tipul argumentaţiei circulare: are dreptate pentru că el spune că are dreptate.
    În rest creştinii fac ceea ce a spus şi Celsus, verifică ceea ce cred prin propria credinţă, nu pot înţelege că această credinţă este chiar orbirea lor.

    RăspundețiȘtergere
  9. Dummnezeu nu are pe nimeni deasupra Lui sau egalul Lui ca sa-I poata aduce marturie despre El . Insa celui care Il crede , El i se descopera .
    In textele de mai sus Dumnezeu vorbeste despre cunoastere . E vorba despre posibilitatea de a-L cunoaste pe Dumnezeu la modul cel mai real cu putinta . Iti doresc sa ai si tu parte de asa ceva .
    Din pacate aceasta cunoastere nu poate fi impartasita nimanui . Numai cei care au avut experienta aceleiasi revelatii se pot intelege . Chiar si cei din Biserica nu pot intelege daca nu au li s-a descoperit .

    "Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria" .Pentru cel in care salasluieste harul lui Dumnezeu , orice lucru de pe lumea asta marturiseste despre divinitate .
    cristian

    RăspundețiȘtergere
  10. @cristian
    A pune baze pe revelaţie, pe trăirea subiectivă, denotă o mare mândrie. Adică susţii că nu te poţi înşela în revelaţiile tale?!
    Iisus i-a cerut lui Toma să verifice existenţa rănilor crucificării, dar nu i-a spus că simţurile sale pot fi manipulate, că se poate înşela. Ce să mai vorbim de trăirea de tip mistic sau de inducerea unor concepte prin manipulare psihică sau psihologică.
    Pe de altă parte de ce ar fi o revelaţie faţă de Dumnezeu mai "adevărată" decât una faţă de Budha sau oricare din zeii altor religii? Atenţie, o explicaţie circulară de tipul Biblia e adevărată pentru că Biblia spune asta nu poate fi luată în considerare. La fel Coranul e adevărat deoarece Coranul spune asta (poţi înlocui cartea cu orice scriere religioasă).
    Faptul că te simţi bine în momentul revelaţiei, că sentimentele sunt puternice şi le consideri benefice nu înseamnă că în spatele lor este o altă entitate decât propriul tău creier şi fenomenele biochimice specifice. Creierul nostru este un mecanism extraordinar pentru că reuşeşte să ne dea conştiinţa de sine, dar este totuşi un mecanism, uşor de influenţat de substanţe chimice, sugestii şi prejudecăţi.

    RăspundețiȘtergere
  11. oricat ti-as explica tot nu a-i intelege ."Omul firesc nu primeşte cele ale Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt nebunie şi nu poate să le înţeleagă, fiindcă ele se judecă duhovniceşte."
    In momentele cand Dumnezeu se descopera in sufletul omului nu ai trairi la nivelul mintii ci al inimii .
    In timpul cand harul divin salasluieste in suflet , omul nu mai gandeste cu mintea ci cu inima .
    Diferenta dintre religiile false si cea adevarata este ca in celelalte se disting foarte clar dorinte trupesti . Numai in crestinismul ortodox omul este indreptat spre a trai o viata spirituala suta la suta . Ti-o spune un om care a trecut prin mai multe religii .
    Bine-nteles ca te poti insela , insa daca perseverezi in a te apropia de Dumnezeu , vei depasi toate obstacolele cu ajutorul Lui .Dumnezeu lucreaza foarte simplu cu omul . El ii da harul Lui . Cand harul Duhului Sfant e in om , atunci toate merg foarte bine , faci voia Lui foarte usor , iti doresti din toata inima sa faci voia lui Dumnezeu si sa te apropii de El. In acele momente harul iti vindeca toate angoasele , supararile , neputintele , frustrarile , patimile . E o schimbare majora si nu poate fi doar in inchipuirea cuiva , pentru ca se vede si la exterior ca omul a devenit mai bun .
    Cand harul te paraseste totul se schimba , nu mai poti sa faci voia lui Dumnezeu , te apasa toate rautatile de care inainte te eliberase Dumnezeu si viata devine foarte grea . Omului nu-i mai ramane decat sa se smereasca inaintea Domnului si sa-i ceara sa vina din nou ca sa-l ajute .
    Venirea si plecarea harului este simtita de om la modul cel mai clar cu putinta , pentru ca harul te schimba total , devii alt om , asa cum cere Evanghelia . In schimb , cei care nu au experimentat aceasta putere inteligibila a lui Dumnezeu , se inseala foarte usor .
    Cele cinci simturi ne pot insela si omul experimenteaza aceasta inca din copilarie .Cu mult mai usor suntem inselati in credintele noastre , in lumea ideilor , daca nu am cunoscut pe Dumnezeu cu adevarat .

    RăspundețiȘtergere
  12. @cristian
    Citatul tău este o dovadă de mândrie şi mai mare. Consideri că necredincioşii sunt inferiori fiind "fireşti". Omul este definit prin umanitate, nu prin divinitate.
    Apoi faci o confuzie între emoţii şi sentimente, lucruri ce se defăşoară în creier, cu rezultatul acestora, ce duce la o schimbare a ritmului cardiac. Îmi pare rău că trebuie să te dezamăgesc, inima nu este altceva decât o pompă, performantă, dar doar o pompă. De asta există inimi artificiale care chiar funcţionează. În momentul când omul gândeşte "cu inima" înseamnă că se lasă pradă emoţiilor şi sentimentelor, lucru ce poate duce la erori de judecată.
    Apoi ideea greşită pe care o ai considerând că nu suntem fericiţi, noi, cei necredincioşi, fiind lipsiţi de harul divin. De unde şi până unde lipsa unei divinităţi duce la nefericire? Ce, tu eşti nefericit pentru că nu crezi în Budha? Şi de ce ar fi Dumnezeul tău cel adevărat? Nu cumva doreşti doar o dovadă că ai dreptate în privinţa Dumnezeului pe care "l-ai ales"?
    Ce mă dezamăgeşte este faptul că pentru a fi bun consideri că trebuie să crezi în Dumnezeul ortodox. Eu cred că putem fi buni pentru că suntem oameni, nu avem nevoie de divinităţi pentru asta.

    RăspundețiȘtergere
  13. Altfel spus, teologia utilizează metoda științifică, dar pleacă de la o premisă neștiințifică

    As avea o obiectie: teologia nu utilizeaza metoda stiintifica! Este in permanenta sub influenta unor principii eronat formulate (fara rigarea metodei stiintifice) si admite in continuare "probe" pe considerente emotionale, cu justificari bazate pe aceleasi principii. A incerca sa deturnezi realitata obiectiva cu argumentatii subiective NU este deloc metoda stiintifica.

    RăspundețiȘtergere
  14. @Luke
    Ups! Ai dreptate Luke. Din când în când teologia utilizează metode ce seamănă cu metodele științifice...

    RăspundețiȘtergere
  15. toate existentele se numesc inteligibile , intrucat principiile cunoasterii lor pot fi demonstrate . Dumnezeu , insa , e numit neintelesul , pentru ca e crezut numai ca exista, pe baza celor ce pot fi intelese . De aceea , nimic din cele ce pot fi intelese nu se compara cu El in nici un chip .

    RăspundețiȘtergere
  16. cunostintele lucrurilor isi au ratiunile proprii , impreunate in mod natural cu ele , spre demonstrarea lor .Prin aceasta ele primesc in chip natural definitia lor .
    Dumnezeu insa este crezut ca exista , pe baza ratiunilor din lucruri . Dar El daruieste celor evlaviosi o credinta in existenta Lui , mai intemeiata decat orice demonstratie .Caci credinta este o cunostinta adevarata , intemeiata pe principii ce nu pot fi demonstrata , ca una ce este temelia lucrurilor mai presus de minte si de ratiune .

    RăspundețiȘtergere
  17. @cristian
    Deci să înţeleg aşa. Tu interpretezi natura lucrurilor ca fiind creaţia divină şi prin asta consideri că ai dovada existenţei lui Dumnezeu. Şi dacă interpretarea ta este greşită? Asta te-am întrebat de la început.

    RăspundețiȘtergere
  18. @cristian
    "Caci credinta este o cunostinta adevarata , intemeiata pe principii ce nu pot fi demonstrata , ca una ce este temelia lucrurilor mai presus de minte si de ratiune"
    Repet: credinţa este o păcăleală, o amăgire, un fals intelectual. Realitatea nu depinde de ceea ce credem noi despre ea.

    RăspundețiȘtergere
  19. @cristian
    Sfat: intră pe pagina de citate. Încercă să le citeşti şi să le înţelegi. Pentru tine.

    RăspundețiȘtergere
  20. eu nu pot sa-ti demonstrez ca Dumnezeu exista , tu nu poti sa-mi demonstrezi ca e un fals intelectual .
    Totusi raman in credinta mea care se bazeaza pe experienta .
    Tu stiai ca crestinul cand se roaga nu are voie sa isi imagineze absolut nimc? El trebuie sa-si inchida mintea in cuvintele rugaciunii . Deci cum se poate ca totul sa fie o sugestie?

    RăspundețiȘtergere
  21. logica ne arata ca dintr-o sumedenie de religii care se contrazic intre ele , numai una singura este adevarata , sau nici una . Deci , cum poti sa-mi reprosezi ca eu cred ca in afara de religia mea , toate celelalte sunt false ?

    RăspundețiȘtergere
  22. @cristian
    Eu susţin că Unicornul şi Scufiţa Roşie există şi au creat lumea prin sex virtual. Binenţeles că nu este un fals intelectual odată ce acest lucru este scris pe acest blog şi o grămadă de oameni susţin această idee (toţi cei din partea stângă a paginii, la rubrica "De citit şi luat aminte").
    Şi trebuie să te anunţ că nu poţi să îmi demonstrezi că religia mea nu este cea adevărată. De fapt nu poţi demonstra că vreuna din celelalte religii este falsă.

    Lasând gluma la o parte, cel ce susţine că religia lui e cea adevărată are datoria să demonstreze acest lucru.
    Faptul că el crede că este adevărată nu o face să şi fie adevărată. Chiar dacă toată lumea ar crede asta nu înseamnă că ar deveni mai adevărată. Este ca şi cu ideea că pământul e plat. El nu era plat nici acum şase secole când majoritatea credea acest lucru.

    RăspundețiȘtergere
  23. te rog sa ai rabdare sa citesti acest fragment din pildele lui Solomon si sa-mi spui unde scrie ca pamantul este plat .
    "12. Eu, înţelepciunea, locuiesc împreună cu prevederea şi stăpânesc ştiinţa şi buna-chibzuială.
    13. Frica de Dumnezeu este urgisirea răului. Mândria şi obrăznicia, calea răutăţii şi gura cea aprigă le urăsc eu.
    14. Al meu este sfatul şi buna-chibzuială, eu sunt priceperea, a mea este puterea.
    22. Domnul m-a zidit la începutul lucrărilor Lui; înainte de lucrările Lui cele mai de demult.
    23. Eu am fost din veac întemeiată de la început, înainte de a se fi făcut pământul.
    24. Nu era adâncul atunci când am fost născută, nici chiar izvoare încărcate cu apă.
    25. Înainte de a fi fost întemeiaţi munţii şi înaintea văilor eu am luat fiinţă.
    26. Când încă nu era făcut pământul, nici câmpiile, nici cel dintâi fir de praf din lume,
    27. Când El a întemeiat cerurile eu eram acolo; când El a tras bolta cerului peste faţa adâncului,
    28. Când a întărit norii sus şi izvoarele adâncului curgeau din belşug,
    29. Când El a pus hotar mării, ca apele să nu mai treacă peste ţărmuri şi când El a aşezat temeliile pământului,
    30. Atunci eu eram ca un copil mic alături de El, veselindu-mă în fiecare zi şi desfătându-mă fără încetare în faţa Lui;
    31. Dezmierdându-mă pe ROTUNDUL pământului Lui şi găsindu-mi plăcerea printre fiii oamenilor.
    32. Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă! Fericiţi sunt cei ce păzesc căile mele!
    33. Ascultaţi învăţătura, ca să ajungeţi înţelepţi, şi nu o lepădaţi.
    34. Fericit este omul care ascultă de mine şi veghează în fiecare zi la porţile mele şi cel ce străjuieşte lângă pragul casei mele!
    35. Cel ce mă află, a aflat viaţa şi dobândeşte har de la Domnul;
    36. Iar cel ce păcătuieşte împotriva mea îşi păgubeşte viaţa lui. Toţi cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea."

    RăspundețiȘtergere
  24. ca sa-ti pot demonstra care este religia adevarata trebuie, in primul rand , ca tu sa-L cauti pe Dumnezeu . Pentru cel ce crede am o mie de argumente despre existenta divinitatii , iar pentru cel ce nu crede nu am nici unul .
    Despre chestia cu Unicornul si Scufita Rosie ...chiar crezi ceea ce sustii ? Ca nu pot sa-ti demonstrez ca acestia nu exista? Te rog sa vii cu argumente mai rationale , nu prelua niste idei prostesti .
    Religia crestina ortodoxa este adevarata pentru ca propune omului o existenta suta la suta spirituala . Este singura religie care merge impotriva tuturor dorintelor patimase si egoiste ale omului . Celelalte religii sunt incercari omenesti de cautare a lui Dumnezeu .
    Eu spuneam ca e normal ca fiecare sa creada ca numai credinta lui este cea adevarata , trebuie sa fii retardat( spiritual) sa crezi ca toate religiile sunt bune .

    RăspundețiȘtergere
  25. Cea mai mare rusine pentru o religie e sa o faci obiect de studiu.

    RăspundețiȘtergere

Vă rog să treceţi un "nume", chiar dacă este fictiv.