22 mai 2010

Noile religii - intelligent design

Societatea actuală este din ce în ce mai laică, mai profană, mai lipsită de religie. Odată cu dezvoltarea cunoaşterii ştiinţifice ce nu are nevoie de apelul la divinitate ca explicaţie a multor fenomene omul devine din ce în ce mai areligios în manifestare, mai ales în spaţiul cotidian. Din acest motiv ansamblul de practici şi simboluri religioase devine tot mai perimat, oamenii "superiori" considerând doar o exprimare tradiţională sau "învechită" ritualurile şi simbolurile aferente, retrăgându-se în spaţiul personal pentru manifestarea religioasă. Dar această tendinţă nu îndepărtează pe credincios de divinitate ci reaşează relaţia în altă poziţie.

Divinitatea este percepută ca "fiind", numai că aceasta nu mai este concretă şi tradiţională. Divinul să îndepărtează din ce în ce mai mult, şi totodată se dezumanizează, noul Dumnezeu fiind o făptură mult mai puţin "cognoscibilă", eterizându-se şi totodată îndepărtându-se de cunoaşterea umană. Datorită faptului că viteza cu care se descoperă noi reguli ce se dovedesc a fi naturale, replicabile, controlabile chiar, Dumnezeu este trimis în zona de proiectant al acestora, precum şi al tuturor formelor de existenţă "complexe", complexitatea lor fiind "dovada" că această creaţie este făcută de cineva cu scop, de cineva inteligent.

Acesta poate fi o expunere simplificată a conceptului de Intelligent Design, o divinitate esoterică ce se doreşte cumul al tuturor divinităţilor cunoscute, existenţă trans spaţio-temporală pe care, câteodată, omul nici măcar nu o poate accesa. Creatorul, de sorginte creştină la origine, este de fapt planificatorul existenţei, designerul, fie că este o "forţă" singulară sau un ansamblu. Complexitatea universului şi, după părerea susţinătorilor, "perfecţiunea" legilor naturii nu pot fi explicate altfel decât prin crearea, respectiv stabilirea acestora de către cineva, chiar dacă acela nu va putea fi vreodată perceput în concret sau apelat prin manifestări religioase.

Unul dintre atuurile invocate de adepţi este chiar ştiinţa, fructificând atât descoperirile ştiinţifice, ce arată din ce în ce mai profund calitatea subiectelor cercetate, cât şi limita cunoaşterii ştiinţifice, inadvertenţele sau lipsa de cunoştinţe fiind pusă în cârca "designerului". Acest lucru pare, la prima vedere, benefic, adepţii Intelligent Design-ului jucând rolul de gardian al ştiinţei, amendând neconcordanţele. Spun "doar la prima vedere" deoarece pe de o parte ştiinţa are propriile sale tactici de control şi reglare şi pe de alta aceştia nu oferă o explicaţie ca alternativă (soluţia fiind tot o necunoaştere, pe principiul creatorul este deasupra cunoaşterii umane).

Pericolul apare la prezentarea pompoasă a acestei religii ce doreşte să fie parte a ştiinţei, a căror precepte şi convingeri să se alăture teoriilor ştiinţifice ca fiind de aceeaşi factură. Această intenţie nu rămâne fără urmări, militanţi ai Intelligent Design-ului reuşind căteva modificări în programele şcolare de prin SUA, "creaţionismul ştiinţific" fiind o "alternativă" la explicaţia dinamicii biologice pe principii darviniste şi genetice. Presiunea cea mai mare vine din faptul că aceştia doresc chiar redefinirea ştiinţei astfel ca teoria lor să facă parte din teoriile ştiinţifice.

Divinul, ca "alfa şi omega", a suferit transformări majore pe parcursul existenţei omenirii. A fost spiritul animist conţinut şi conţinător a toate, o viziune "naturală" în ultimă instanţă. A devenit apoi un divin scindat socio-politic, conform configurării şi dezvoltării societăţii umane. Odată cu industrializarea şi tehnologizarea spaţiului uman, odată cu globalizarea, şi Dumnezeu s-a transformat în "Marele Mecanic" iar acum în "Designerul Inteligent". Odată cu viziunea omenirii ce percepe existenţa prin analogie, acum ca fiind un uriaş calculator comandat de un soft perfect, noi fiind componente ale acestui ansamblu, este foarte posibil ca pe viitor "Marele Programator" să devină altceva, odată cu implementarea viitoarelor tehnologii...
Comentarii
3 Comentarii

3 comentarii:

  1. ”Intelligent design” - un alt exemplu al științei fără conștiință...sau mai degrabă deturnarea ei ?

    RăspundețiȘtergere
  2. http://sdesilentio.blogspot.com/2010/07/noua-cenzura.html

    RăspundețiȘtergere
  3. @Sdesilentio
    Văd că ai primit un răspuns concludent de la un comentator al articolului tău. Îmi permit să îl reproduc integral, este ceea ce aş fi răspuns şi eu:
    Adi Volvo spunea...
    Vad ca ai modificat si se poate posta sub orice nume. Multumesc
    Multumesc si pentru traducere! Cunostiintele mele de maghiara sunt ma mult vorbite, cititul e la cateva nivele mai sus.
    Referitor la tema discutiei:
    Nu sunt doua teorii este doar una.
    Inteligent design nu este o teorie, dupa cum zice si Shermer (sau ceva de genul cel al carui link mi l-ai trimis si pe care il vasuzem anterior), astfel "Dumnezeu a facut sau a creat" sau "s-a infaptuit un miracol" sunt doar inlocuitoare a formulei " nu stim" sau "nu stim inca".
    Raspunsul in general la orice problema la care stiinta nu poate raspunde cu certitudine este "God did it" sau "god works in misterious ways" sau ceva similar
    Aceste raspunsuri universale nu sunt teorii, si se poate raspunde la orice intrebare din stiinta sau orice alt domeniu.
    De ce zic ca nu este o teorie?, iti ofer cateva intrebari la care raspunsul religiei caci doar de religie poate fi vorba il poti ghici:
    Cum a aparut universul
    Cum a aparut Pamantul, stelele etc
    Cum a aparut Omul
    si multe altele
    tu zici ca raspunsul clasic Dumnezeu i-a creat
    este o teorie ?
    Parerea mea ca nu.
    Mai preiau de la domnul mai sus amintit si urmatoarea :
    raspunsul"Dumnezeu a creat sau a dorit sau a decis sau ...." este un punct final, un punct mort care opreste orice alta cercetare orice alt demers este un raspuns care poate fi aplicat la absolut orice si un " conversation stopper"
    Din pacate inteligent design nu este o teorie,
    Sebi tu spui ca gabor face referiri la limba stiintei dar definitia teoriei :
    teorie - TEORÍE, teorii, s.f. 1. Formă superioară a cunoaşterii ştiinţifice care mijloceşte reflectarea realităţii

    Este vorba de cunoastere stiintifica, iar intr-o universitate la stiinte reale unde ar trebui sa fie lectia despre creearea universului nu are ce cauta la egalitate o teorie ca cea a big bangului care are destul date care o sustin cu o simpla ipoteza nesustinuta stiintific de absolut nimic ca " god did it"
    Poti discuta desigur la nivel filozofic sau la orele de religie dar pana nu ai dovezi nu poti sa le compari intr-un cadru stiintific
    Si sincer as proceda la fel cand un profesor de stiinte reale imi povesteste despre Dumnezeu care a creeat universul si imi aduce dovada ce ? Biblia ?
    Daca exista sau nu scop in crearea universului din nou nu se discuta la stiinte reale.
    Am vazut foarte multe incercari ale stiintei de a submina religia si foarte multe incercari ale religiei de a submina stiinta ceea ce este oarecum normal. Problema este urmatoarea:
    Care din cele doua evolueaza,cerceteaza descopera, admite ca a gresit , si isi permite sa zica simplu " nu stiu inca" si nu detin adevarul absolut?
    As putea sa intreb de asemenea care dintre ele a salvat mai mult vieti, a imbunatatit viata oamenilor in general (sa nu vorbesc de cati au fost ucisi).
    Si un ultim raspuns la P.S.
    Ateu inseamna ca nu crezi in dumnezeu si atat, poti fi ateu si sa crezi ca stiinta greseste.
    Desi cred ca majoritatea ateilor daca nu chiar toti merg pe mana stiintei cu beneficiile si prejudiciile(erorile) ei.
    Am scris mult si prost scuze :D

    RăspundețiȘtergere

Vă rog să treceţi un "nume", chiar dacă este fictiv.