Experienţe personale - biblioteca vie

În acest weekend am avut şansa de a fi invitat, sub formă de carte, să particip la proiectul Biblioteca Vie, desfăşurat la Braşov, găzduit de Biblioteca Judeţeană George Bariţiu şi organizat de Asociaţia de Servicii Sociale SCUT. Pe scurt la biblioteca vie cititorul împrumută o carte pentru circa o jumătate de oră, dar acea carte nu este acea clasică formă din raft, ci este vie, este o persoană în carne şi oase, ce poartă un anumit titlu datorat felului său de a fi. Proiectul se doreşte a sparge tiparele prejudecăţilor noastre, dând posibilitatea cititorilor de a accesa informaţii ce altfel poate că nu pot ajunge la ei.

Binenţeles că nu am participat ca profesor de religie, acesta fiind doar un pseudonim. Titlul cărţii mele a fost cel de ateu, stimulat fiind şi de faptul că foarte mulţi oameni au o idee complet defectă, greşită sau cel puţin eronată despre ceea ce este ateul, persoana ce nu crede că Dumnezeu există. Prezentarea pe care am făcut-o cărţii este următoarea: Consider că nu am nevoie de divinitate pentru a exista sau pentru a fi bun si fericit. În consecinţă trăiesc liber, frumos şi bogat fără constrângerile vreunei religii căutând doar explicaţii raţionale, ştiinţifice. Am modestia de a recunoaşte limita cunoştinţelor mele fără a pune în sarcina vreunei divinităţi această incapacitate.
Am notat şi câteva din prejudecăţile pe care le-am considerat ca existente: extremist, anticreştin, amoral, egoist. Spre nenorocul meu se pare că nu numai acestea sunt prejudecăţile credincioşilor faţă de atei, aceştia sunt consideraţi ca fiind şi imorali, antitradiţionalişti, satanişti, iraţionali (!!!), periculoşi, păcătoşi, şi lista ar putea continua aproape la nesfârşit, adunând în etichetările teiştilor toate fricile sau neînţelegerile de care suferă.

Dar ateii se pare că sunt şi atractivi (atracţia a ceea ce se consideră ca fiind "păcat"?), plini de umor, simpatici, inteligenţi, siguri pe ei, cultivaţi. Probabil de asta am ajuns, cel puţin după declaraţiile bibliotecarilor, un "bestseller". Nu am fost singurul bestseller din acest weekend, foarte citiţi au fost homosexualul, puşcăriaşul, yoghinul sau ţiganul.
Tehnologia Bibliotecii Vii este asemănătoare cu cea clasică. Bibliotecarii primesc cititorii cărora le fac câte o fişă. Fiecare "carte" are şi ea o fişă de carte. Dacă este liberă este împrumutată respectivului cititor timp de o jumătate de oră. În cazul aglomeraţiei se poate citi în grup o anumită carte. Citirea constă în a pune întrebări cărţii iar aceasta încercă să răspundă, conform convingerilor proprii. Cărţile nu sunt nişte actori, nişte interpretatori de roluri ce trebuie să dea răspunsul "corect", sunt chiar persoanele ce îşi asumă în mod voluntar această identitate. Deşi Biblioteca Vie este deschisă tuturor, majoritatea cititorilor au fost tineri, elevi sau studenţi, unii dintre ei atei chiar. Acest lucru m-a bucurat într-un fel, deşi au recunoscut şi ei că sistemul de învăţământ ce include religia catehetică este defect din acest punct de vedere. Am observat că acest sistem are ca rezultat crearea a două tipuri de adulţi, ambii radicali. Unii sunt habotnicii religioşi, ceilalţi sunt ateii de frondă, rebelii. A fost singura concluzie tristă a acestei experienţe.

Altfel au fost trei zile superbe, în care am avut şansa de a demonta sau de a descoperi mituri legate de ceea ce însemnă cunoaştere, divinitate sau lipsa acesteia. Dar despre întrebările şi răspunsurile vehiculate în ceea ce mă priveşte într-un post viitor.

În continuare:
Experienţe personale - biblioteca vie II
Experienţe personale - biblioteca vie III