Cine are impresia că persoanele religioase pot fi tolerante se înşeală amarnic. Chiar definiţia credinţei în sine este în contradicţie cu noţiunea de toleranţă. Omul credincios se aliniază unor concepte morale nu pentru că acestea sunt dovedit ca fiind corecte ci pentru că i se spune prin intermediul religiei că sunt corecte. Şi pentru că o anumită credinţă nu poate fi cea adevărată decât numai în măsura în care celelalte nu sunt (nu pot fi toate ideile religioase valabile) şi rezolvările etice au morala influenţată de aceste credinţe. Astfel se ajunge la acţiuni care altfel ar fi stopate de minţile clare, neinfestate de viruşii religioşi. Dar creierele credincioşilor sunt bolnave şi boala se numeşte "a crede". A crede fără dovezi într-o entitate inexistentă, indiferentă la valorile umane, fie că se numeşte Dumnezeul creştinilor, evreilor sau musulmanilor precum şi oricare dintre celelalte denumiri ale unor iluzorii divinităţi.
Omul normal suferă când cineva de lângă el este în suferinţă. Ajutat de empatie acesta distinge suferinţa altuia şi încearcă să îndepărteze factorul dureros ce îi provoacă şi lui disconfort. Acest lucru este pe de o parte săpat în codul genetic, pe de altă parte se învaţă. Chiar şi dacă nu se învaţă, predispoziţia genetică declanşează reacţii de repulsie sau revoltă împotriva situaţiei. Asta se întâmplă la oamenii normali. Credincioşii nu sunt normali. Ei sunt bolnavi. Ei îi privesc pe cei ce au alte opinii printr-un filtru. Filtru ce nu lasă să mai existe empatie. Credinciosul nu mai vede pe figura "adversarului" realitatea durerii. El nu mai vede nimic, nici nu mai doreşte să vadă ceva. Îi ajunge iluzia pe care şi-a construit-o, de fapt "virusul credinţei" a pus stăpânire pe el.
Unde ajunge credinciosul? La intoleranţă. La radicalism. La violenţă. Identifică o altă opinie cu reversul iluziei sale. Credinciosul se simte în pericol. Cu spaima că universul la care a muncit atât pentru a-i pune un sens este în pericol de a dispărea. Şi atunci ucide. Aşa s-a întâmplat duminică, în Indonezia (video). Faptul că sunt musulmani atât criminalii cât şi victimele spune şi mai mult despre intoleranţa religioasă: nu contează religia. Mecanismul e acelaşi.
Acum credinciosul nu mai este decât ceea ce chiar el a blamat în prealabil: o unealtă iraţională aflată sub coordonarea "Ideii". Idee ce are un singur scop, inconştient şi egoist, să dăinuie...
DIN PACATE este adevarat. Oamenii se ucid intre ei doar pentru ca nu au aceasi religie!
RăspundețiȘtergereEvelin
da, oricand o sa existe un scop politic. desigur israel, iordania, siria, etc, au frontiere puse special ca religiosii sa nu poate sa isi acceseze relicvele religioase. ca sa creeze conflict si nevoie de interventie.
RăspundețiȘtergere"Oamenii se ucid intre ei doar pentru ca nu au aceasi religie! "
pai stai, asta e un apel de unificare globalo-crestina, sau ?
//
Voltaire a scris despre faptul ca profetul Muhamad al islamistilor a ordonat ca criticii sa fie omorati.
Foarte amuzant faptul ca in Evul Mediu Biserica Crestina Cat/Ortx a catalogat Mhmd ca fals profet, pe Iisus al lor nu, nu, Iisus era ala adevarat, nu cu vrajeli de 2 bani
„Cine are impresia că persoanele religioase pot fi tolerante se înşeală amarnic.”
RăspundețiȘtergereProfule, hai să fim serioși. Știu că poți mai mult decât să scoți texte penibile precum cel de mai sus.
Lasă plafonarea. Sau scrii din ceva ordin consistent cu vreo politică ateistă?
@Syme
RăspundețiȘtergereTe legi de vreo argumentare greşită sau doar de formă?
de cand sunt persoanele religioase(crestine ortodoxe pentru romania) tolerante?
RăspundețiȘtergereeu stiu ca cei de alte religii sau atei sunt exclusi sociali aproape, depinde de grup social.
din propia mea experienta, iti pot garanta ca ateii/agnosticii si baptisti/musulmani/etc sunt exclusi social din grup pentru ca nu 'cred' sau sunt de alta nationalitate(rasism).
Eu am 2x1, desi sunt roman, ca unii confunda numele cu nationalitate.
:(
ps : ti-am citit 'despre autor' esti complet nebun.
Si nu numai creierele credinciosilor sunt bolnave, ci si plamanii, si mainile, si inima, si oasele. Unele strivite, altele scuipate, altele atrofiate, murdarite cu fecale. Cativa astfel de credinciosi au fost Petre Tutea, Vasile Voiculescu (al carui creier si trup s-a imbolnavit de cancer), si alti mari intelectuali romani inchisi, schingiuiti, umiliti in inchisorile comuniste pentru credinta lor.
RăspundețiȘtergereZeci de milioane de oameni, schizofrenici si debili, ignoranti in ale ratiunii, orbi urmaritori ai unui Dumnezeu imaginar si inexistent, toti au fost ucisi de comunismul care printre altele profesa materialismul stiintific si ateismul.
Rationamentele si concluziile tale incalca orice regula elementara de analiza statistica, psihologica, sociala si culturala. Extrapolezi plecand de la un caz, si tragi concluzii nejustificate si nefondate.
Facand la fel si vazand limbajul agresiv al unor atei de pe forumuri, injuraturi, jigniri, sarcasm grobian, limbaj de gura cortului, ton de coltul strazii, nu ar trebui sa tragem aceleasi concluzii? Eu unul insa nu o fac, fiindca inteleg sa fac deosebire intre oameni, intre culturi, intre religii, intre credinte, intre ideologii, intre opinii, si sa le tratez separat in parte. Si pe fiecare om cu respect.
Si in ultima instanta, confuzia grava pe care o faci este intre credinciosi si credinta, intre ceea ce face cel care se numeste pe sine credincios si teologia credintei din care face parte.
E ca si cum ai spune ca toti barbatii din Romania sunt alcoolici, fiindca mare parte sunt sau beau frecvent. Sau ca alcoolul este rau in sine. Sau cutitul.
Profule,
RăspundețiȘtergereȚi-am răspuns aici mai pe larg: http://wordarmy.org/2011/02/10/atei-ignoranti-i/
Vei vedea că nu este deloc vorba de formă.
Poate vei înțelege și de ce spun să nu te plafonezi. Mi se pare că ajungi mai rău decât cei pe care pretinzi că-i critici.
Mult bine să ai.
Nu știu ce-a pățit celălalt comentariu. Îl mai trimit odată (în caz că a dispărut neintenționat).
RăspundețiȘtergereProfule,
Ți-am răspuns aici la întrebarea de mai sus: http://wordarmy.org/2011/02/10/atei-ignoranti-i/
Nu mă refer la formă, ci la conținut.
Mult bine să ai.
@Cristian Pascu
RăspundețiȘtergereFaci o confuzie între credincios şi necredincios conform prezentării articolului de faţă. Fii calm, şi ateii pot fi "credincioşi", şi ateismul poate fi o "religie", toţi suntem urmaşi de homo religiosus.
Credincios este cel ce consideră pe cei ce nu sunt de aceeaşi ideologie cu el ca fiind necredincioşi, şi prin asta devine intolerant raportându-se la un "versus".
Din acest punct de vedere comunismul este o ideologie de sorginte religioasă chiar dacă lipseşte divinitatea în forma consacrată: Comunismul, o religie.
Acum referitor la analize. Empatia este capacitatea cuiva de a deduce în mod corect trăirile altcuiva, de a înţelege dacă celălalt este trist sau vesel, dacă încuviinţează sau dezaprobă. Din diferite motive unele persoane nu pot face aceste evaluări corect: sunt bolnave, sub imperiul drogurilor, al unor situaţii excepţionale sau predispoziţia genetică lipseşte (Daniel Goleman - Inteligenţa emoţională, Inteligenţa socială). Pericolul apare în momentul în care acestea trebuie să ia decizii, mai ales decizii morale. Religia, credinţa în infalibilitatea unei anumite ideologii, duce la o alterare a percepţiei empatice prin inserarea de informaţii artificiale, o parte a acesteia fiind suplinită de prejudecăţi. Ajunge un moment propice pentru ca dramul de empatie să dispară: îndemnul unei autorităţi venerate, manifestări emoţionale ce provoacă eliberarea de adrenalină, inducerea unor spaime sau temeri. Se trece la atac. Acest proces nu depinde prea mult de religie sau ideologie, este universal.
Şi da, credinţa este rea în sine. Ca un drog care nu îţi dă nici măcar posibilitatea să vezi cum este fără el.
"fiindca fac deosebire intre oameni, intre culturi, intre religii, intre credinte, intre ideologii, intre opinii, si sa le tratez separat in parte. "
RăspundețiȘtergereasta e o problema grava, inseamna ca nu ai face nimica impotriva oricarei religii, deci practic ai sta si te-ai uita fara sa te implici.
@Critic
RăspundețiȘtergereBine punctat. Asta este o altă faţetă a credincioşilor ce nu acţionează decât în direcţia şi la îndemnul ideologiei. Ei nu sunt capabili a lua decizii personale, implicit nu sunt capabili a trece la acţiune singuri, de capul lor. Astfel îngroaşă rândul pasivilor în faţa unor abuzuri. Singurele "abuzuri" la care sar în sus sunt cele ce par a ameninţa resperctiva credinţă.